GEC Nera trage un semnal de alarmă cu privire la fostul iaz Boșneag de la Moldova Nouă

fostul iaz Bosneag

Grupul Ecologic de Colaborare Nera aduce în discuție instalația de umectare a iazului Boșneag, lucrare finanțată de la bugetul de stat, care a fost terminată la sfârșitul anului 2019 ca răspuns al Guvernului României la procedura de Infringement declanșată de Comisia Europeană și finalizată cu o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care i s-a impus României în termeni clari execuția acestei instalații care ar urma să stopeze poluarea cu praf de deșeuri miniere antrenate de vânt de pe suprafața fostului iaz de decantare a „defunctei” companii Moldomin S.A. din Moldova Nouă.

GEC Nera, organizație nonguvernamentală al cărei scop principal este menținerea echilibrului om-natură, a monitorizat începând cu anul 2016 evoluția investiției privind instalația de umectare a prafului de deșeuri de cupru de pe suprafața iazului Boșneag – extindere din Moldova Nouă.

Doina Mărgineanu, consilier pentru relații publice al GEC Nera, spune că, încă de la apariția în spațiul public a soluției de stopare a poluării cu praf de deșeuri miniere de cupru la Moldova Nouă, ONG-ul și-a exprimat în mod public rezervele în legătură cu sustenabilitatea acestei soluții, având în vedere că ea era adresată unei companii aflate, atât atunci, cât și acum, în proces de lichidare și al cărei lichidator judiciar nu avea bani pentru întreținerea și funcționarea acestei instalații la care costurile ar putea depăși suma de 100.000 lei/an. „Soluția nu este fezabilă nici din punct de vedere tehnic deoarece praful și vântul sunt inamicii cei mai de temut ai aspersoarelor de la instalația de umectare, așa cum s-a dovedit în folosirea lor pentru irigarea culturilor agricole”, adaugă Doina Mărgineanu.

Reprezentanta GEC Nera bănuiește că ”băieții deștepți” din Ministerul Economiei ar fi luat mirosul celor 1,7 milioane de euro alocați de la bugetul de stat, probabil știind și ei problemele pe care le-ar putea avea soluția tehnică adoptată, dar probabil ar fi avut o importanță mai mare realizarea unei lucrări cu durată mică de execuție, în care banii destinați investiției să ia alte căi pe parcursul celor trei campanii electorale care urmau. „Altfel nu se poate explica răspunsul apărut în presă al reprezentanților Ministerului Economiei, adresat constructorului lucrării, firma SC Explo Mining Coal SRL: Daţi-ne în judecată, că aşa e mai simplu să vă luaţi banii”, declară Doina Mărgineanu.

O altă posibilitate văzută de GEC Nera ar fi ca cineva din Ministerul Economiei să-și fi dat în sfârșit seama că soluția tehnică de a stropi praful cu instalații pentru irigarea culturilor este o cacialma și că la urmă cineva va trebui să suporte costurile unei asemenea soluții, deoarece la primul vânt puternic, lucru care nu s-a mai întâmplat de la terminarea lucrării, poluarea cu praf a locuitorilor de pe ambele maluri ale Dunării riscă să fie din nou o realitate, iar procedura de Infringement la Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate fi reluată.

Până atunci, spune Doina Mărgineanu, natura continuă să-și implementeze propria soluție de stopare a poluării prin consolidarea vegetativă a suprafeței iazului cu vegetație spontană. Aceasta subliniază faptul că ar fi fost util dacă în 2016 specialiștii din Ministerul Economiei ar fi fost mai atenți la modul cum lucrează natura în asemenea cazuri, deoarece mici oaze de consolidare a iazului cu vegetație spontană erau deja apărute, aceasta fiind o metodă folosită pe plan mondial în cazul poluărilor prin antrenarea prafului de către vânt, pe care GEC Nera a susținut-o încă din 2016, când Guvernul a aprobat investiția.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × four =