Toate articolele scrise de OVIDIU DUMA

Muzeul caransebeşean şi-a îmbogăţit tezaurul de costume populare

În patrimoniul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a intrat recent un costum popular feminin din zona etnografică Valea Timişului, din comuna Teregova. Acesta este o donaţie, are o vechime de peste 60 de ani şi poate fi inclus în categoria „Tezaur”.

„Componentele costumului sunt ciupagul, opregul, laibărul, cătrinţa şi poalele. Ornamentele florale care se află pe mâna şi pe pieptul ciupagului se regăsesc şi pe poale. Cătrinţa şi laibărul sunt bogat ornamentate cu fir de mătase. Opregul se compune din două bucăţi, respectiv «petecul», cu ornamente florale, şi ciucurii, care sunt din mătase. Mâneca şi poalele ciupagului se termină cu o dantelă albă, cusută manual”, a spus muzeografa Ana Şoşoi.

Zile de credinţă şi cultură la Caransebeş

Catedrala Episcopală din Caransebeş va găzdui și anul acesta o serie de manifestări spiritual-culturale, prilejuite de sărbătoarea hramului. Duminica Tomii va fi ziua în care aceste evenimente vor debuta, la ora 9, prin oficierea Sfintei Liturghii de către un sobor de arhierei, preoți și diaconi, la finalul căreia va fi lansat albumul aniversar „Catedrala Episcopală din Caransebeș – mărturia unui vis împlinit”.

În aceeași zi, în curtea interioară a reședinței episcopale, începând cu ora 16, un cvartet de coarde al Filarmonicii Banatul din Timișoara și cvintetul Anatoly al Filarmonicii din Brașov vor interpreta piese din repertoriul național și internațional cu conținut divers, informează Episcopia Caransebeşului.

Cea de a XIV-a ediţie a Zilelor credinței și culturii va continua joi, 13 mai, cu Festivalul Coral „Miron Cristea”. La ora 15 va avea loc vernisarea expoziției „Armonii Cromatice 12” a grupului de artiști prezenți la Galeria de Artă „Corneliu Baba” a Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeș. Începând cu ora 16, la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” din Caransebeș va fi susținut un recital muzical coral de mai multe ansambluri corale.

Cel de-al treilea eveniment cultural-artistic prilejuit de hramul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” va fi piesa de teatru „Micul prinț”, jucată duminică, 16 mai, de către elevii seminariști de la Seminarul Teologic „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș, la Casa de Cultură „George Suru” din municipiu.

Într-un format inedit va fi organizat anul acesta „Festivalul de poezie în grai bănățean” sâmbătă, 29 mai, în parteneriat cu „Asociația scriitorilor în grai bănățean” și cu „Ansamblul Timișul” din Timișoara, în curtea Centrului Eparhial.

Șirul manifestărilor din cadrul Zilelor credinței și culturii în Episcopia Caransebeșului se va încheia prin comemorarea eroilor bănățeni la crucea-monument de la Domașnea, joi, 10 iunie, la praznicul Înălțării Domnului. Vor participa la acest eveniment și Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal” din Timișoara, se mai arată pe site-ul Episcopiei Caransebeşului.

Caransebeşul, oraşul cu 80 de cai-putere

Astăzi, 6 mai, la fostul Târg de vite al municipiului s-a desfăşurat Expoziţia naţională de cai de rasă de la Caransebeş, la care au fost prezenţi aproximativ 80 de cai din mai multe zone ale ţării, de diferite rase. Acţiunea, la deschiderea căreia au participat primarul Felix Borcean şi administratorul public Florin Bogdea, se află la prima ediţie, fiind organizată de Primăria municipiului şi Casa de Cultură „George Suru”, în colaborare cu Asociaţia de Cultură şi Dezvoltare a Rromilor din Pipirig. Cele trei probe de concurs au fost dresaj, tracţiune şi frumuseţe.

„Am vrut să arătăm şi o altă parte frumoasă a Caransebeşului, aceea a animalelor pe care le creştem aici, de aceea am organizat această expoziţie, tocmai ca ele să fie văzute. Avem aici cai de rasă Frizian, Sânge-rece unguresc, Lipiţan, Ardenez, şi toţi au obţinut diplome la concursurile la care au participat. Ne-au onorat invitaţia crescători din Arad, Haţeg, Deva, Timişoara, Craiova, Târgu Jiu, Lugoj şi din satele din jurul Caransebeşului. Azi, aici, nu se vinde nici un cal, este o prezentare şi atâta tot”, a spus Coriolan Hudasco, zis Covaci, coordonatorul Asociaţiei de Cultură şi Dezvoltare a Rromilor din Pipirig.

Un cal masiv, numai muşchi, cu coamă bogată, atrage toate privirile. „Îl cheamă Bradu, e din rasa Ardenez, are 1.000 kg şi e în vârstă de şapte ani. Îl folosesc la pădure, la tras lemne. Valoarea de piaţă a lui Bradu este de 10.000 de euro”, ne-a spus tânărul proprietar din Zerveşti.

Managerul Casei de cultură, Ioan Cojocariu, a declarat că după această experienţă şi-ar dori să permanentizeze această acţiune, cu o frecvenţă lunară sau trimestrială.

Toţi cei prezenţi cu cai la expoziţie au primit diplome de participare, organizatorii oferind şi un număr de cinci cupe pentru cele mai frumoase şi mai bine dresate exemplare.

Un nou deponeu pentru materialele rezultate din construcţii, la Caransebeş

În şedinţa de la sfârşitul lunii trecute, consilierii locali caransebeşeni au aprobat cu unanimitate de voturi proiectul de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită către Transal Urbis a unui teren în suprafaţă de 20.431 mp, pentru a fi transformat în staţie de sortare şi depozitare temporară a deşeurilor rezultate din construcţii.

Depozitul vechi, de la fosta balastieră CROSI, s-a degradat, a explicat consilierul personal al primarului, Mihai Minea, iar pe noul teren, amplasat la Jupa, în vecinătatea Staţiei de epurare, vor putea fi duse de acum materialele rezultate din construcţii, resturi de mobilă etc.

Durata pentru care Transal Urbis are drept de folosinţă asupra acestui teren este de 4 ani.

Consiliul Judeţean vrea un muzeu al satului la Jupa

Într-o conferinţă de presă susţinută, recent, împreună cu Dacian Rancu, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Cornel Galescu, consilierul personal al preşedintelui Consiliului Judeţean pe probleme de turism, cultură, educaţie şi mediu, a vorbit despre un proiect al administraţiei cărăşene destinat instituţiei de cultură din municipiu.

„Un proiect care nu a fost încă depus, dar care este important şi îmbină aspectele cultural, turistic şi istoric, vizează un complex în zona Jupa, care aparţine de Caransebeş, unde există în proprietatea Consiliului Judeţean o suprafaţă de 17 hectare de teren. La ora actuală, 7 hectare sunt ocupate de situl arheologic, iar în partea dreaptă pe direcţia de acces se află 10 hectare care pot fi amenajate sub forma unui sat al muzeului bănăţean. Am ajuns la această concluzie fiindcă am observat că în fiecare an se pierd o parte din valorile noastre tradiţionale şi arhaice, în diferite sate din zona Banatului sunt case care se prăbuşesc sub zăpezi sau sub ploi, şi am considerat că este extrem de important să conservăm aceste valori, vizavi de ceea ce înseamnă obligaţia de a pune accent pe identitatea noastră zonală şi naţională, în acelaşi timp. Bineînţeles, şi turismul din zona judeţului are o foarte mare legătură cu elementul arhaic, tradiţional, dar nu numai. Există şi posibilitatea de a se crea evenimente, târguri, deci un astfel de complex poate să ducă la crearea de locuri de muncă, branduri, evenimente, locaţia este foarte aproape de Drumul european, deci şi ca poziţie este favorabilă”, a declarat Cornel Galescu.

Dacian Rancu a adăugat că se speră ca această iniţiativă, de realizare a unui muzeu al satului, să aducă şi venituri, chiar dacă prioritare sunt conservarea şi promovarea tradiţiilor populare bănăţene. „Umblând pe teren, şi în această perioadă de pandemie, am remarcat că a revenit tendinţa de a vinde valori. Mai nou, se vând şi casele vechi din judeţ. Dacă mai stăm doi, trei ani, nu vom mai avea nicio casă veche pe care s-o putem achiziţiona sau care să ne fie donată şi pe care să o aducem la Jupa. Deocamdată, lucrăm la acest proiect european. Sperăm ca în toamnă, când se vor deschide axele de finanţare, să îl demarăm şi să prindem finanţare pentru el”, a spus managerul muzeului.

PS Lucian a împărţit Lumina caransebeşenilor

Sfânta Lumină de la Mormântul Domnului din Ierusalim a fost adusă și în acest an în Episcopia Caransebeșului de o delegație de la Centrul Eparhial, care a întâmpinat-o pe Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara.

La Catedrala Episcopală cu hramurile „Învierea Domnului” şi „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Caransebeş au venit credincioși care au primit Sfânta Lumină de la PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, respectând toate măsurile impuse de autorități pentru această perioadă de pandemie.

Ierarhul a oficiat prima parte a Utreniei Învierii din noaptea Sfintelor Paşti pe esplanada Catedralei Episcopale. Slujba a continuat în catedrală, unde, potrivit obiceiului, PS Lucian a sfinţit „Paştile”, pâinea şi vinul, din care credincioşii vor lua în fiecare zi din Săptămâna Luminată, informează Episcopia Caransebeşului.

În prima zi de Paşti, PS Lucian a oficiat, la Catedrala Episcopală, Sfânta Liturghie a praznicului Învierii Domnului. La slujbă au participat numeroşi credincioşi, iar răspunsurile au fost date de corul acestui lăcaş, condus de părintele Gheorghe Tistu.

La orele serii, ierarhul a oficiat slujba Vecerniei, sau „A Doua Înviere”, în Catedrala Episcopală, în cadrul căreia, potrivit tradiţiei, a fost citită pericopa evanghelică în mai multe limbi. (Foto: Episcopia Caransebeşului)

O carte de Alexandru Papiu-Ilarian, la muzeul din Caransebeş

O donaţie importantă a primit recent Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş: este vorba despre o carte care îmbogăţeşte atât zestrea culturală a instituţiei, cât şi patrimoniul naţional. Donația a fost făcută de Ion Stepanescu, reprezentantul Asociaţiei Familiale Stepanescu, din Rusca-Teregova. Este vorba despre „Istoria românilor din Dacia Superioară, până la 1848” şi poartă semnătura lui Alexandru Papiu-Ilarian.

„Cartea a fost editată la Viena, în anul 1851. Ea este atât de importantă deoarece Alexandru Papiu-Ilarian este în primul rând un exponent al Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, dar şi pentru că, mai târziu, devine membru al Academiei Române din Bucureşti. Cartea este relevantă pentru istoria Transilvaniei şi, mai mult decât atât, se cunosc încă două volume tipărite, cel de al doilea tot la Viena, cel de al treilea fiind tipărit postum. Alte surse bibliografice povestesc că ar fi existat un proiect mult mai mare al autorului, care să cuprindă şase volume, însă ultimele trei au fost doar schiţate”, a spus Bogdana Negrei, şef de serviciu în cadrul instituţiei caransebeşene.

Consiliul Local Caransebeş şi-a schimbat componenţa

În deschiderea şedinţei de joi, 29 aprilie, a Consiliului Local Caransebeş, a avut loc un moment festiv – depunerea jurământului de către Simion Paica, consilier din partea PNL aflat pe lista de supleanţi a acestei formaţiuni politice la alegerile locale din 27 septembrie 2020.

El i-a luat locul în legislativul local caransebeşean Andrei Pleşa, care, între timp, a fost numită vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate, printr-o decizie a premierului Florin Cîţu.

Şi anul acesta, Lumina Sfântă va fi adusă în Banatul Montan de la Ierusalim

Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim va continua și în acest an, cu respectarea regulilor sanitare în vigoare, informează Episcopia Caransebeşului.

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, în seara zilei de sâmbătă, 1 mai, de către părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, şi va fi oferită, ca de obicei, delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române, la Aeroportul Internaţional „Otopeni”.

Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii.

Sfânta Lumină va fi adusă și în Banatul Montan de o delegație a Episcopiei Caransebeșului, de la Aeroportul Internațional „Traian Vuia” din Timișoara. (Foto: Episcopia Caransebeşului)

Casa de Cultură din Caransebeş, linia frontului în Bătălia Cărţilor

Miercuri, 28 aprilie, sala de spectacole a Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş a găzduit cea de-a patra ediţie a manifestării intitulate generic „Bătălia Cărţilor”. La această ediţie s-au înscris 43 de elevi, dintre care 30 s-au calificat pentru finală, 16 la secţiunea Copii (11-13 ani), iar 14 la secţiunea Adolescenţi (14-18 ani).

În cadrul acestui concurs, participanţii au avut obligaţia de a citi 10 cărţi, într-un interval de un an, pentru fiecare carte citită concurenţii au întocmit o fişă de lectură, iar în momentul în care au lecturat cărţile au adus la Biblioteca Municipală „Mihail Halici” carnetul de lectură primit la înscriere, împreună cu cele zece fişe, devenind astfel finalişti.

În cadrul concursului, la aceasta ediţie s-au acordat premii în valoare totală de 7.500 lei, astfel: Cititorul anului Copii – o bicicletă mobilă; Cititorul anului Adolescenţi – o bicicletă statică; Cele mai bune 10 fişe – recompensate cu câte 400 de lei pentru fiecare categorie de vârstă; Cea mai buna fişă la Cartea anului – 250 de lei pentru fiecare secţiune; Premii de fidelitate în valoare de 100 de lei; Premiu de finalist, care a constat în acordarea unor cărţi şi câte 100 de lei pentru fiecare participant, ne-a informat Mircea Moscovici, directorul Bibliotecii Municipale „Mihail Halici”.

Câştigătorii acestei ediţii au fost: Categoria Copii (11-13 ani): Cititorul anului – Daria Drăghia, de la Liceul Tehnologic „Decebal”; Cele mai bune 10 fişe de lectură, Bianca Colceriu, de la Liceul Tehnologic „Decebal”; Cea mai bună fişă de lectură la Cartea anului, Cătălina Fiat, de la Colegiul Naţional „C.D. Loga”; Categoria Adolescenţi (14-18 ani): Cititorul anului – Naomi Cucuruz, de la Colegiul Naţional „Traian Doda”; Cele mai bune 10 fişe de lectură – Amalia Lazăr, de la Colegiul Naţional „C.D. Loga”; Cea mai bună fişă de lectură la Cartea anului – Nicola Ştefănigă, de la Colegiul Naţional „Traian Doda”.

Juriul concursului a fost alcătuit din prof. Ana Borcean, prof. Sanda Bistrean şi prof. Nicoleta Valuşescu.

Fidelitatea şi „rezistenţa” au fost premiate la Caransebeş

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş a găzduit miercuri, 28 aprilie, ceremonia de decernare a diplomelor pe care municipalitatea, prin primarul Felix Borcean şi administratorul public Florin Bogdea, le-a oferit cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie neîntreruptă în cursul primului trimestru al acestui an.

„V-am invitat astăzi pentru a vă acorda tradiţionalele diplome de fidelitate pe care le oferim cuplurilor care îndeplinesc «vechimea» necesară în căsnicie, adică cei 50 de ani, prilej cu care şi eu şi colegii mei vă felicităm pentru «rezistenţă», pentru încrederea în partener, pentru activitatea pe care aţi depus-o în Caransebeş, pentru faptul că ne sunteţi concetăţeni şi ne sunteţi modele de urmat, pe care cei tineri, care, în mod normal, ar fi fost şi ei aici, dar fiind vacanţă şi fiind situaţia generată de pandemie, de data aceasta lipsesc, ei, deci, să vă aibă drept modele şi să vă aprecieze, aşa cum o facem şi noi prin această festivitate. Tuturor vă dorim căsnicie lungă şi de acum încolo şi, bineînţeles, Sărbători fericite, împliniri, bucurie şi linişte”, le-a spus primarul Felix Borcean celor prezenţi în Sala de festivităţi a Primăriei.

Mapă de şedinţă „grea”, pentru consilierii caransebeşeni

Joi, 29 aprilie, de la ora 14, consilierii locali caransebeşeni se reunesc în şedinţă de lucru, pe ordinea de zi figurând o serie de proiecte de hotărâre importante pentru cetăţenii şi viaţa administrativă a oraşului. Printre acestea se numără cele referitoare la depunerea jurământului de către Simion Paica, validat în funcţia de consilier local al municipiului Caransebeş din partea Partidului Național Liberal, în locul Andrei Pleşa, stabilirea impozitelor și taxelor locale aplicabile în municipiu pentru anul fiscal 2022, darea în folosință gratuită către Clubul Sportiv Școlar Caransebeș a unui teren în suprafață de 13.522 mp, proprietatea municipiului Caransebeș, darea în folosință gratuită către SC Ttansal Urbis SRL a unui alt teren, în suprafață de 20.431 mp, proprietatea Orașului Caransebeș, cu destinaţia staţie de sortare şi depozitare temporară a deşeurilor rezultate din construcţii.

În cadrul aceleiaşi şedinţe va fi discutat şi proiectul de hătărâre privind acordarea titlului de ,,Cetățean de Onoare al municipiului Caransebeș” istoricului şi scriitorului Constantin Brătescu.

14 milioane de euro pentru reabilitarea muzeului din Caransebeş

Într-o conferinţă de presă comună, susţinută împreună cu Dacian Rancu, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Cornel Galescu, consilierul personal al preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin pe probleme de turism, sport, cultură, educaţie şi mediu, a vorbit despre proiectele care vizează instituţia din municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului. O prioritate pe agenda Consiliului Judeţean – a spus Cornel Galescu – o reprezintă clădirea muzeului, respectiv reabilitarea ei şi îmbunătăţirea condiţiilor necesare funcţionării acestuia.

„Această clădire este foarte veche, ea fiind construită undeva în jurul anului 1750, şi bineînţeles că, de-a lungul timpului, s-a degradat şi, cu fiecare an care trece, costurile necesare vor fi tot mai mari. Astfel, am conştientizat faptul că trebuie să ne îndreptăm imediat atenţia asupra reabilitării şi îmbunătăţirii condiţiilor termice, şi nu numai. Am reuşit să găsim o linie de finanţare pe PNRR – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi trebuie să spun că şi în trecut a existat o atenţie vizavi de acest subiect, s-a lucrat la un proiect similar, pentru care însă la momentul respectiv nu au fost identificate căi de implementare. Sperăm noi ca, de data aceasta, să putem să găsim înţelegere şi finanţare. Atunci când vorbim de reabilitare, mă refer la partea termică, la instalaţia electrică, la sistemul pluvial, pentru că sunt foarte multe aspecte care au fost neglijate până acum, dar care nu mai pot fi lăsate aşa”, a spus Cornel Galescu.

Suma totală la care se ridică aceste lucrări este de 14 milioane de euro, cofinanţarea din partea Consiliului Judeţean fiind de 2 la sută.

Dacian Rancu a declarat că cel mai mare pericol pentru clădirea care adăposteşte muzeul este igrasia, urmată de mirosul neplăcut. „În plus, clădirea s-a înclinat pe o parte, la contraforţi, spre stradă, se vede cu ochiul liber, şi nu doar din cauza factorilor naturali, şi dacă mai stăm mult aşa o să ne cadă în cap acoperişul, care nu am găsit în acte când a fost reparat ultima dată. Tot cârpim, cârpim, dar degeaba, că nu mai avem ce cârpi. Clădirea, fiind construită pe o zonă mlăştinoasă, e aşezată pe o fundaţie de bârne de lemn peste care s-a pus piatră, ea fiind protejată la cutremure, dar s-a şi afundat, se vede diferenţa în fotografiile de la sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, şi cele de acum, se observă nivelul la care erau ferestrele. Trebuie, deci, neapărat făcută o reabilitare”, a mai spus managerul muzeului.

Pe viitor, Dacian Rancu nu exclude ideea unor expoziţii virtuale, recent chiar având discuţii cu o firmă, în acest sens. „Mai mult, ni s-a propus şi o vizualizare virtuală contra-cost. Se pare că aşa se procedează acum, ni s-a dat ca exemplu ce se întâmplă la muzeele din Târgu Mureş şi Cluj, există bilete virtuale. De pildă, o avem pe împărăteasa Sisi în expoziţie, o vedem virtual, dar dacă vrem mai multe informaţii despre ea dăm click, dar plătim 15 lei, cu date despre ea în trei limbi, română, engleză şi, la ea, eventual maghiară, dar avem şi germană. Mi s-a părut o idee bună, dar să vedem dacă vom avea clienţi la această expoziţie. Cel care ne-a propus asta spune că acest tip de acţiuni au succes în Europa”.

La rândul său, Cornel Galescu a adăugat că asemenea tururi virtuale sunt avute în vedere şi la Consiliul Judeţean, care are un proiect mult mai larg, însă pe linie turistică, acesta urmând să vină în întâmpinarea celor care nu au capacitatea sau posibilitatea de a se deplasa ori sunt persoane în vârstă.

Comuna Constantin Daicoviciu a hotărât ce face cu bugetul

Primarul comunei Constantin Daicoviciu, Daniel Boambeş, ne-a informat că, recent, a fost aprobat bugetul localităţii pe anul 2021. „Bugetul de anul acesta este mult diferit faţă de cel din anii anteriori. Am alocat aproximativ 80% din el pentru investiţii. Deşi pentru comuna noastră au fost alocate fonduri insuficiente pentru a asigura cofinanţarea la toate proiectele, am considerat prioritară realizarea lucrărilor la investiţiile finanţate. Astfel, deşi avem deficit de angajaţi în Primărie, în acest an nu vom face angajări, neavând suficiente fonduri pentru asigurarea salariilor angajaţilor. În primul rând, vreau să continuăm pe aceeaşi linie pe care am mers în anii anteriori, pe cea a alocării de sume importante pentru investiţii. Numai prin investiţii este posibilă dezvoltarea comunei noastre. Sunt foarte mulţumit că am reuşit obţinerea de finanţări pentru toate proiectele depuse. Avem cele mai mari proiecte finanţate din istoria localităţii, proiecte de asigurare a utilităţilor şi nevoilor cetăţenilor comunei noastre”, a declarat primarul Daniel Boambeş.

Edilul a menţionat că bugetul comunei Constantin Daicoviciu a fost direcţionat în cel mai mare procent spre cofinanţarea investiţiilor privind reţeaua de canalizare şi staţii de epurare în localităţile Maciova, Peştere, Mîtnicu Mare şi Căvăran, continuarea lucrărilor de alimentare cu apă pentru localităţile Maciova, Peştere, Mîtnicu Mare şi Căvăran, continuarea lucrărilor de asfaltare a 9 kilometri de drumuri vicinale, continuarea lucrărilor de asfaltare a 9 kilometri de străzi neasfaltate din localităţile Peştere, Maciova şi Mîtnicu Mare, precum şi pentru amenajarea unei baze sportive în comună.

„De asemenea, vom continua lucrările la complexul de agrement Căvăran, vom finaliza măsurătorile şi intabularea terenurilor extravilane, vom demara măsurătorile şi intabularea caselor, a grădinilor şi a terenurilor intravilane, urmărim amenajarea unui complex cultural-sportiv la Maciova, continuarea lucrărilor de regularizare a pârâului Măcicaş, de construire a unui nou pod peste pârâul Măcicaş, construirea a patru podeţe pietonale peste pârâul Măcicaş, continuarea implementării investiţiei de alimentare cu gaz la fiecare gospodărie din toate localităţile comunei, amenajarea de parcări la instituţiile publice, piste de biciclete şi alei pietonale, precum şi dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente electronice şi alte obiective”, a mai spus Daniel Boambeş.

La Caransebeş, cărţile se vor bate la Casa de cultură

Primăria municipiului Caransebeş, Biblioteca Municipală „Mihail Halici” şi Casa de Cultură „George Suru” organizează miercuri, 28 aprilie, de la ora 16, în Sala de spectacole a Casei de Cultură, premierea participanţilor la concursul de lectură „Bătălia Cărţilor”.

Activitatea s-a derulat în perioada aprilie 2020-aprilie 2021, pe două categorii de vârstă, respectiv 11-13 ani (copii) şi 14-18 ani (adolescenţi). În acest răstimp, participanţii au avut obligaţia să citească zece cărţi propuse de Asociaţia Naţională a Bibliotecilor Publice din România şi să întocmească fişe de lectură la ele, ne-a informat directorul Bibliotecii, Mircea Moscovici.

Se vor acorda premii speciale pentru cele mai bune fişe de lectură şi pentru cea mai bună fişă de lectură a Cărţii anului, iar finaliştii, cei care au citit cele zece cărţi, vor participa la un concurs-dezbatere „Convinge-mă să citesc!”. Cei care vor prezenta cel mai frumos, vor argumenta mai convingător cartea preferată şi vor răspunde cel mai bine la întrebări vor deveni cititorii anului: un copil şi un adolescent. De asemenea, se vor acorda premii de finalist şi de fidelitate.

Catedrala istorică din Caransebeş şi-a sărbătorit hramul

La sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, vineri, 23 aprilie, Catedrala istorică din Caransebeș și-a cinstit ocrotitorul, icoana sfântului purtător de biruință apărând atât pe stema localității, cât și pe stema Eparhiei Banatului Montan.

PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, a fost alături de slujitorii și credincioșii acestui lăcaș, prilej cu care a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, la acest moment participând credincioși din parohie, dar şi din alte zone, care sunt atașați de Catedrala istorică, informează Episcopia Caransebeşului.

Catedrala istorică din Caransebeş are un trecut bogat, cu realizări şi evenimente importante pentru oraş şi pentru întregul Banat. În această catedrală au fost instalaţi toţi episcopii Caransebeşului, iar până la reînfiinţarea Eparhiei, în anul 1994, a fost singura biserică ortodoxă pentru credincioşii din Caransebeş. (Foto: Episcopia Caransebeşului)

Generalii din Graniţa bănăţeană, la muzeul din Caransebeş

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș a organizat vineri, 23 aprilie, când creștin-ortodocşii l-au sărbătorit pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al militarilor din Forțele Terestre Române, expoziția cu titlul „Generali din Granița bănățeană”.

La vernisaj au fost prezenți Cornel Galescu, consilierul personal al președintelui Romeo Dunca, consilierul județean Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, iar din partea Garnizoanei Militare Caransebeş plt. adj.-șef Florin Vânătoru, fruntașii Laurențiu Drăghici şi Alin Voin, cap. Dănuț Carăbea şi Oprea Cocoșilă, reprezentant al Cercului Militar, la eveniment participând și istoricul Constantin Brătescu.

Acţiunea a fost organizată în colaborare cu Episcopia Caransebeș și Cercul Militar, cu susținerea Consiliului Județean Caraș-Severin.

În deschiderea manifestării a fost oficiată o slujbă de pomenire de către reprezentantul Episcopiei Caransebeș. Expoziția va rămâne deschisă timp de două săptămâni.

Marius, fostul „copil al străzii”, n-a uitat de săracii Caransebeșului

Poreclit „Marius – copilul străzii”, Emil Constantin a locuit mai demult timp de doi ani pe străzile Caransebeșului. După aceea, soarta i-a fost favorabilă, iar joi, înainte de sărbătoarea Paștelui, el a venit cu 100 de porții de mâncare și plăsuțe cu dulciuri pentru nevoiașii Caransebeșului. A fost prezent la Cantina de ajutor social a municipiului și primarul Felix Borcean, care i-a mulțumit lui Emil Constantin pentru gestul de suflet și l-a asigurat că va găsi tot timpul sprijin la administraţia locală.

„Sunt mulți care nu au ce pune pe masă… Vine Paștele și poate unii nu au nicio ciorbă de cartofi. Eu vreau să le aduc acestor oameni un zâmbet frumos când primesc un pachet, așa cum m-am bucurat și eu acum 18 ani când am stat pe străzi, în Caransebeș, timp de doi ani, nu am avut locuință niciodată, așa că nu aveam cum să uit de Caransebeș, iubesc Caransebeșul. De fiecare dată când primeam un suc, o ciocolată, eram cel mai fericit… Acum întorc acele gesturi, să-i fac eu pe cei nevoiași să râdă și să zâmbească. Mulțumesc și domnului primar Felix Borcean pentru colaborare, a fost impresionat de ceea ce vreau să fac pentru familiile necăjite, fiindcă nu pot să uit niciodată de omul necăjit”, a spus Emil Constantin.

Finanțare de peste 8 milioane de euro pentru spitalul din Caransebeş!

Proiectul „Gestionarea crizei sanitare COVID-19 în Municipiul Caransebeș”, depus anul trecut de Primăria oraşului, în parteneriat cu Spitalul Municipal de Urgență, a fost semnat miercuri, 21 aprilie, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Astfel, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, se asigură pentru spitalul caransebeșean o finanțare în valoare de 8.147.226,60 euro, respectiv 39.465.165,44 lei cu TVA, pentru îmbunătățirea capacității de îngrijire a bolnavilor în contextul actualei crize sanitare.

Așadar, prin acest proiect se vor achiziționa echipamente și aparatură medicale necesare pentru depistarea și tratarea în timp util și eficient a persoanelor infectate cu SARS-CoV-2, în valoare de 7,2 milioane de euro, și echipamente de protecție personală de aproape 850.000 de euro, care să conducă la un răspuns în timp util și eficient în contextul crizei COVID-19.

„40 de milioane de lei pentru Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș, constând în aparatură ultraperformantă în lupta anticovid! Felicitări întregii echipe din Primărie și medicilor implicați! Cel mai mare proiect pe fonduri europene al municipiului Caransebeș”, a precizat primarul Felix Borcean.

Angajat la Casa de Pensii Reșiţa: „Ce dacă veniţi de la Gărâna, că doar nu veniţi din America!”

Fiindcă, în ultimul timp, pe toate canalele de televiziune şi la toate posturile de radio parcă un singur subiect îi interesează pe toţi românii – asigurările date de guvernanţi cum că nici unui bugetar nu i se va clinti un leu din salariu, din sporuri, şi că nu i se va ciunti vreun colţ dintr-un voucher de vacanţă –, am întâlnit pe Facebook o postare care ne arată de ce angajaţii la stat îşi merită cu vârf şi îndesat privilegiile la care salariaţii din sectorul privat pot doar să viseze şi despre ale căror lefuri nimeni nu suflă o vorbă.

Camelia Duca este una dintre puţinele doamne din Reşiţa care respiră cultură şi, prin „Semn de Carte”, o sprijină atât cât se mai poate în aceste vremuri. Iată ce scrie doamna Duca pe pagina sa de socializare despre o experiență trăită la Casa de Pensii: „Amabilitatea întruchipată a funcționarilor publici de la Casa de Pensii Reșița. Am ajuns la 14:02. Voiam o informație. Atât. Veneam de la Gărâna. E drept, programul e până la 14:00… Am fost poftită afară, de unul dintre funcţionarii care au închis ușa după mine: «Haideți, doamnă, ce dacă veniţi de la Gărâna, că doar nu veniți din America!». «Îmi răspundeți la o întrebare?». «NUUUUU!». Și ușa s-a închis cu cheia… Dacă ar fi fost închisă la 14:00, nu mai intram… Și macho man n-ar mai fi jubilat! Azi am făcut fericit un «bărbat»…

Mai că-mi venea să-mi cer scuze că i-am deranjat! Superb, nu???? Amabilitatea funcționarilor publici…”.