Atentat la siguranța națională
Circul politic girat de președintele țării intră în segmentul RAV (risc, amenințare, vulnerabilitate) al insecurității naționale.
Securitatea politică se referă la stabilitatea organizaţională a ordinii sociale (Buzan, 1998). Scopul poate varia de la presiuni asupra guvernului, pînă la dezorganizarea sistemului politic al statului. În traducere, „securitatea politică se referă la acele ameninţări care subminează statul, din interior, sub forma dezorganizării instituţiilor şi a ordinii publice, decredibilizarea Parlamentului, de exemplu, şi din exterior sub forma nerecunoaşterii internaţionale”, cum ar spune conferenţiarul universitar dr. Ionel Nicu Sava (Teoria și practica securității, 2007). Dar ceea ce se întîmplă acum în România este de natură să genereze un puternic sentiment de insecuritate.
Orice risc sau vulnerabilitate la adresa siguranței naționale ar trebui să preocupe prioritar instituțiile responsabile – SRI, SIE etc. – dar și decidentul politic cocoțat în cel mai vîrf (Sic!), poate prin intermediul CSAT, poate doar prin viziune, hotărîre și determinare față de interesul national. De Klaus Werner Iohannis vorbesc, probabil pre(a)ocupat de utopia România (ne)educată!
Exclus! S-a dovedit că Iohannis are un comportament de faraon ce va fi îngropat (politic, fireşte, în sensul de ieşire din scenă!) cu toţi „supuşii lui”, dar şi cu poporul pe care l-a umilit! Preşedintele, departe de a fi un furnizor de securitate politică internă, reprezintă un RAV (risc – ameninţare – vulnerabilitate)! Dilentantismul şi impostura au invadat întreaga viaţă publică, de la Deconcentrate, la Parlament, Preşedinţie, instituţii de forţă. Din fericire, cunoscînd destul de mulţi români patrioţi, ştiu că marile acte de subminare economică a resurselor de subzistenţă a naţiunii sînt cuantificate şi documentate. Din nefericire, DECIDENTUL POLITIC este DUŞMANUL NAŢIUNII! Statul român, aşa cum este el sub preşedinţia lui Klaus Werner Iohannis, a ales să cheltuiască tot mai puţin cu propriii săi cetăţeni şi tot mai mult cu peneliștii, plusiștii, trotinetiștii şi ceilalţi obedienţi ai puterii.
Avem de-a face cu UN CAZ UNIC ÎN ISTORIE, cînd, din punctul de vedere al analizei de securitate, O ÎNTREAGĂ CLASĂ POLITICĂ SE ÎNTOARCE ÎMPOTRIVA PROPRIEI SALE ECONOMII! Exact invers faţă de ceea ce ar fi trebuit să facă! Adversitatea dintre KWI şi restul formațiunilor politice altele decît PNL a depăşit limitele unei posibile coabitări. Iohannis şi-a dorit mereu oameni suficient de obedienţi pentru a nu-i crea nici o problemă. Mitul „omului politic Klaus Iohannis” s-a spulberat! Pas cu pas! I-am ascultat discursul, i-am urmărit privirea: nimic despre Oameni! Poporul rămîne ceva abstract în viziunea preşedintelui care i-a şmecherit de nenumărate ori! Klaus Iohannis NU e om politic! În ipoteza în care guvernul Cîțu va fi restaurat, va exista, în următoarea perioadă, un pustiitor război româno-român.
Soluţia „rezolvării” multiplelor probleme generate de demența politică din ţară şi incoerenţa conducerii politice din România pare a fi cea aplicată la 12 septembrie 1980, în Turcia, de către Generalul Kenan Evren: după o guvernare de dreapta, anti-socială şi coruptă, care a decimat pătura mică şi mijlocie de comercianţi şi a scăpat inflaţia de sub control, Evren a dat o lovitură de stat, a desfiinţat partidele politice şi Constituţia din 1961, a luat măsuri radicale de reformă economică şi în justiţie şi a redresat situaţia ţării, care astăzi este cea mai puternică economie de la Marea Neagră!
Protejarea suveranităţii statului, a integrităţii sale teritoriale şi a independenţei nu poate fi realizată fără protecţia individului, a cetăţeanului şi a drepturilor sale. Pentru că securitatea naţională poate fi ameninţată în cazul în care instituţiile statului nu reuşesc să asigure protecţia cetăţeanului.
În rezumat, România nu mai are de nici unele (resurse) are un guvern corupt, incompetent (în plan politic) și isteric, o destructurare economică (în plan economic) şi o anomie socială pronunţată şi o lipsă de coeziune revoltătoare (în plan social). În aceste condiţii nu putem pune problema SUVERANITĂŢII. Securitatea individului a fost încălcată, iar Cîțu și compania (inclusiv trotinetiștii aflați încă în posturi-cheie în instituțiile statului!) guvernează în dispreţul total al Constituţiei. Deci, STATUL DE DREPT NU MAI EXISTĂ! Se induce ideea că o revoltă ar fi dăunătoare României. Exclus! Orice curăţenie generală, fie ea de primăvară sau de toamnă, primeneşte atmosfera şi aduce ordinea, chiar dacă după aceea vei constata că ai mai puţine pahare, farfurii etc. Nu mai vorbesc de tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi de aceste lucruri, sau de desfiinţarea partidelor, că şi aşa mi-am aprins destule paie în cap.
