Universitatea „Eftimie Murgu“ Reşiţa, studiu de caz. Sau unde duce managementul defectuos

CAMPUS UNIVERSITAR R

Așa cum am mai scris, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a reziliat contractul de finanțare încheiat, în luna noiembrie 2012, privind implementarea proiectului „Campus universitar «Eftimie Murgu»“, în valoare de peste 20 de milioane de lei, bani europeni, pentru nerespectarea clauzelor contractuale de către universitatea reșițeană.

Pentru a vedea cum s-a ajuns în situația în care vinovații vor trebui să returneze banii, să facem un istoric al acestei povești neverosimile ce poate să ducă universitatea în pragul falimentului.

Proiectul a beneficiat, inițial, de o perioadă de implementare de 30 de luni, până în 20 mai 2015. Ulterior, acesta a fost prelungit  prin patru acte adiționale, în scopul îndeplinirii integrale a obiectivelor și indicatorilor, dar și asigurării funcționării acestuia, utilizând  exclusiv bugetul propriu al universității. Prin două acte adiționale contractul a fost amendat cu clauze care permiteau ca el să nu fi fost penalizat pentru nefinalizarea integrală  în cadrul perioadei de implementare, respectiv, până la data de 31 decembrie 2018.

Firmele care au executat lucrări la această investiție au invocat tot felul de motive, mai mult sau mai puțin obiective, unele chiar aberante. De exemplu, ultimul constructor, care a semnat contractul în 16 octombrie 2018 și se angaja să termine investiția până la sfârșitul aceluiași an, au dat vina pe condițiile meteo nefavorabile!!!

Chiar și în aceste condiții, contractul de finanțare a fost prelungit până în februarie 2019, însă, în timpul unei vizite speciale din partea ADR Vest și a ministerului, s-a constatat că lucrările nu înregistraseră nici un progres. Ba mai mult, o bună parte dintre acestea se degradaseră între timp. Cu toate acestea, s-a semnat un „proces-verbal de conciliere“, iar UEMR și-a luat angajamentul, pe hârtie, că va termina lucrările până în 26 martie 2019, ceea ce nu s-a întâmplat.

Conducerea UEMR nu a fost de acord cu rezilierea contractului de finanțare, invocând factori, independenți de voința sa, care au contribuit la această situație. Între acestea, lipsa fondurilor, mai ales după 2016, lipa operatorilor economici de a participa la licitații, neachitarea la timp a lucrărilor executate etc.

Lamentări care explică în bună măsură managementul defectuos care a condus în final la situația rușinoasă de a returna patru milioane de euro, bani europeni. Din buzunarul cui? A celor ce s-au făcut vinovați.