Israelul în pragul războiului civil

Mario Balint

Protestele evreilor liberi de pe întreg teritoriul statului evreu sînt fără precedent. Sute de mii de oameni au luat cu asalt străzile principalelor oraşe protestînd faţă de tentativa de confiscare a puterii, pe termen lung, de către premierul de dreapta Benjamin Netanyahu. Faţă de tupeul şi aroganţa liderului evreu, acţiunile lui Adrian Năstase sau Liviu Dragnea, de a se proteja în faţa justiţiei, au fost pistol cu apă!

Protestatarilor l-i s-au alăturat militari în rezervă şi alte forţe de ordine, aşa că, în această săptămînă, s-a hotărît înfiinţarea unei structuri noi paramilitare religioase, care să suplinească golul de securitate lăsat de pactizarea structurilor de forţă cu poporul suveran. Un fost ministru al apărării spunea că prin acţiunile sale, Netanyahu a pus Israelul în cel mai mare pericol de la Războiul de Yom Kipur încoace… Președintele Israelului atrăgea atenția înainte de proteste că țara e în riscul de a deveni o colecție de triburi. „În numele unităţii poporului Israelului, vă cer opriţi imediat procesul legislativ”, a cerut președintele israelian Isaac Herzog coaliției și guvernului lui Netanyahu.

Modificarea Legilor justiţiei, votată în Knesset, prevede o modificare la Constituție în sensul ca prim-ministrul să poată fi declarat – numai de Knesset și cu un vot prin super-majoritate – în incapacitate temporară de a ocupa poziția respectivă doar în urma constatării unor probleme fizice sau mentale. Nici nu poate fi vorba de corupţie şi o eventuală decizie a Curții Supreme de Justiție privind aceste fapte. În plus, limitează foarte sever competențele reale ale CSJ și dă dreptul guvernului să aleagă judecătorii și elimină dreptul procurorului general de a numi consilierii juridici la ministere! O lovitură de stat! Decizia care a aruncat în aer Israrelul îl protejează direct de acum pe Netanyahu de efectele unei eventuale dispoziții venite din partea procurorului general Gali Baharav-Miara care să-l oblige să-și părăsească postul în urma unei acuzații de conflict de interese. Deja, luna trecută, Miara lansase un avertisment primului-ministru, spunîndu-i să nu se amestece în promovarea reformei justiției.

Reacția lui Yair Lapid, liderul opoziției, citat de Jewish New Syndicate, a fost una mai mult decît cunoscută: „Noaptea, ca hoții, cei din coaliție au adoptat acum o lege personală obscură și coruptă împotriva unui zvon nefondat privind înlocuirea din funcție. Cetățenii din Israel știu – chiar înainte de perioada vacanțelor, că în timp ce costul vieții urcă la cote foarte ridicate, din nou, lui Netanyahu nu-i pasă decît de sine însuși”. Dan Perry, fost șef de birou al Associated Press în Orientul Mijlociu, compară acțiunile contra justiției cu o lovitură de stat și spune că Netanyahu vrea să devină un lider precum Vladimir Putin.

Mișcările de protest continuă și se află acum în a douăsprezecea săptămînă consecutivă. Nu sînt semne că vor înceta. Context în care, în continuare, există temeri că s-ar putea produce un adevărat război civil, pentru care se pregăteşte şi cabinetul războinic al coruptului Bibi. Guvernul premierului Benjamin Netanyahu „încearcă să facă din Israel o dictatură”, potrivit fostului premier Ehud Barak. „Este cea mai gravă criză pe care am avut-o în Israel în ultimii 75 de ani”, a declarat Barak, care a fost prim-ministru israelian între 1999 și 2001, la un eveniment găzduit de grupul londonez Chatham House. „Este o amenințare pentru democrația noastră și modul nostru de viață”, a mai spus acesta, citat de CNN. Barak l-a înlocuit pe Netanyahu ca premier al Israelului, iar mai tîrziu a servit ca ministru al apărării timp de patru ani în guvernul acestuia. Dar acum atacă noul guvern de dreapta al fostului său coleg de guvernare, spunînd că „acționează vădit ilegitim în ceea ce face”.

Ambasadele israeliene din întreaga lume au fost instruite de sindicatul ministerului de externe israelian să se alăture grevei, într-o scrisoare văzută de BBC și Reuters. O sursă dintr-o ambasadă a Israelului, care a vorbit sub protecția anonimatului, a confirmat scrisoarea și a spus că personalul ambasadelor și consulatelor din întreaga lume va decide dacă se vor alătura grevei sau nu. Potrivit Reuters, scrisoarea precizează că activitățile Ministerului de Externe din țară și din străinătate se vor limita la serviciile de urgență. De altfel, pe pagina web a Ambasadei Israelului în Nepal sînt scrise cuvintele „în grevă”. Totodată, un purtător de cuvînt al Ambasadei Israelului în Statele Unite a confirmat pentru „Times of Israel” că Ambasada s-a închis pînă la noi ordine.

Curtea Supremă a Israelului joacă un rol uriaș de control și echilibru, deoarece țara nu are o constituție oficială sau o a doua cameră legislativă. Îngrijorările că propunerile vor avea ca rezultat o erodare a normelor democratice și a statului de drept au declanșat cea mai mare mișcare de protest din istoria Israelului, cu sute de mii de oameni ieșind în stradă în diferite orașe timp de mai multe luni, demonstrații organizate în fața Knesset-ului din Ierusalim și cîteva „zile de perturbare” în care protestatarii au blocat autostrăzile și aeroportul din Tel Aviv. În ultimele săptămîni, protestele au devenit mai violente și au fost efectuate zeci de arestări. Mișcarea de protest este în mare parte lipsită de un lider, dar presiunea semnificativă și neașteptată vine din partea rezerviștilor militari și a sectorului tehnologic de importanță vitală al Israelului. Drept consecinţă la o astfel de presiune, ministrul apărării, Yoav Gallant, a cărui demitere de către prim-ministrul Benjamin Netanyahu a adus criza politică a țării la un punct culminant, rămîne în funcție pînă la noi ordine. Declarațiile vin din partea consilierilor, care au invocat nehotărîrea guvernului cu privire la modul de a proceda, scrie Reuters.

Interesant ce se întîmplă în spaţiul acestei “colecţii de triburi”, cum se exprima preşedintele Israelului. În vreme ce prim-ministrul a anunţat că „pune pe pauză” controversata sa “reformă” a justiţiei după peste 12 săptămîni de manifestaţii, aflăm și costul acceptării punerii pe pauză a reformelor – crearea unei “gărzi naţionale” sub autoritatea ministrului securităţii interne, Itamar Ben Gvir!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four × five =