Europa – Urzeala tronurilor pe steroizi

Mario Balint

Europa şi valorile ei, promovate de o construcţie europeană mult prea „negociabilă” în ceea ce priveşte statutul membrilor săi, a drepturilor şi egalităţilor, a fraternităţii, preluate de la căderea Bastiliei, nu a fost interesantă nici ieri. Cele 90 de minute de discuţii politicoase şi ocazional aprinse ale dezbaterii televizate între candidațiii la președinția Comisiei Europene au fost marginalizate în statele membre mari, dezbaterea fiind difuzată pe canale cu audienţă scăzută sau în mediul online, iar interacţiunile din social media au fost în număr de cîteva zeci de mii, un număr infim în comparaţie cu cele 427 de milioane de cetăţeni europeni aşteptaţi la urne în perioada 23-26 mai, comentează Reuters.

Creşterea impozitelor corporative şi a salariilor, reducerea emisiilor de carbon, gestionarea migranţilor africani, înfruntarea Chinei, Rusiei şi a SUA, dar şi Brexitul şi ameninţarea euroscepticismului s-au numărat printre subiectele abordate aseară, în cadrul dezbaterii candidaţilor la preşedinţia Comisiei Europene.

La dezbaterea televizată de 90 de minute au participat toţi cei şase candidaţii „cap de listă”: Nico Cue (Stînga Europeană), Ska Keller (Partidul European al Verzilor), Jan Zahradil (Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa), Margrethe Vestager (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), Manfred Weber (Partidul Popular European) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni). De primii patru, fac pariu că nu ați auzit niciodată! De ultimii doi, însă, da, pentru că sînt puternic implicați și în politica internă a României!

PPE-istul Manfred Weber, candidatul considerat favorit, şi-a prezentat platforma politică, bazată pe o largă solidaritate în cadrul UE cuplată cu responsabilitate, pentru a gestiona provocările ce includ şomajul în rîndul tinerilor şi migraţia, argumentînd totodată în favoarea compromisului pe subiecte precum comerţul şi schimbările climatice pentru a menţine implicarea tuturor părţilor interesate.

Weber a fost însă atacat pe subiectul gestionării problemelor de mediu de către principalul său contracandidat Frans Timmermans, care  i-a răspuns că „s-a săturat pînă în gît” să audă scuza că o acţiune ambiţioasă în domeniul schimbărilor climatice îi va afecta pe cei mai defavorizaţi. „Ştiţi ce o să doară cu adevărat? Dacă nu facem nimic”, a afirmat candidatul socialist.

Timmermans s-a pronunţat pentru introducerea unei taxe pe kerosen, precum şi a unei taxe pe dioxid de carbon aplicate companiilor, măsură căreia Weber i se opune.

Candidaţii au fost întrebaţi cum ar taxa în mod corect corporaţiile. Atît Weber, cît şi Timmermans acceptă subtrefugiile care au permis companiilor Apple, Google şi Amazon să evite plata unor taxe în valoare de milioane, au solicitat impozitarea digitală şi introducerea unui plafon pentru taxarea corporaţiilor. Este clar, ne aflăm la sfîrşitul unui ciclu de prospritate de 20 de ani. Un important observator strategic internaţional califica situaţa actuală drept: cea mai complicată situaţie internaţională din anii 30 încoace, iar unul dintre puţinii experţi români în securitate, pe care îl respect, aprecia că ne aflăm într-un „punct de inflexiune” în care curba istoriei se poate modifica NEPREVĂZUT, RADICAL şi DRAMATIC!

Timmermans a acuzat principalele grupuri politice europene de eşecul acestora în a stopa susţinătorii să se îndrepte spre partide naţionaliste şi chiar extremiste. În opinia lui Timmermans, care a avertizat alegătorii europeni în legătură cu pericolele populismului, „Brexitul a transformat Marea Britanie în ceva ce seamănă cu „Urzeala tronurilor” pe steroizi, făcînd referire serialul tv fantastic despre dinastii însetate de putere.

Reuters remarcă absenţa notabilă din dezbatere a forţelor populiste şi eurosceptice care, conform estimărilor, vor obţine rezultate bune la alegerile europarlamentare.

Și un can-can: întrucît cei trei prezentatori (francez, german şi finlandez) s-au luptat să comunice în limba engleză, în mediul online au existat destule comentarii negative, care au comparat dezbaterea cu mult-ironizatul concurs anual Eurovision difuzat de asemenea în aceasta săptămînă în ţările europene, mai notează Reuters.