„Altă întrebare“, aceeaşi abordare

Victor Nafiru

Deputatul Florin Iordache, poreclit „Altă întrebare“, sugerează că participanţii la mitingurile anti-PSD au avut un comportament bizar şi că la anumite manifestări de acest gen au fost găsite pliculeţe cu droguri. Comportament bizar şi droguri doar pentru că au scandat lozinci împotriva partidului de guvernământ. Că au huiduit şi au dezaprobat discursurile candidaţilor PSD, iar cei care huiduie şi dezaprobă comportamentul Puterii nu sunt patrioţi, ci vânduţi străinătăţii, Occidentului perfid în care şi-au găsit o casă şi un loc de muncă patru milioane de români. Cam asta sugera „Altă întrebare“.

Parcă am mai văzut un scenariu asemănător. Unul periculos şi nociv, pentru că, la fel ca în mai-iunie 1990, poate arunca ţara în haos. Şi atunci se vorbea de drogaţii din Piaţa Universităţii, de seringile din corturile protestatarilor, de huliganii şi de golanii plătiţi de cercurile (încă) imperialiste. Altfel spus, era nevoie de un pretex serios şi credibil pentru ca miliţienii să fi intrat în forţă în cei care îşi strigau libertatea, invocând punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi pentru ca marea armată de mineri, cu târnăcoape şi cozi de lopeţi în loc de puşti să fi pornit din Valea Jiului, precum o turmă de oi în spatele baciului Miron Cozma. Un scenariu gândit de cei care confiscaseră revoluţia, de cei care speraseră într-un comunism cu faţă umană şi într-o democraţie de tip nou, coafată şi pudrată, ca să se deosebească prin părţile esenţiale de cea de dinainte de 1989.

Ne aflăm la 30 de ani distanţă de momentul „mineriadei“, când abia schimbam o lume cu alta, şi iată că la fel se vorbeşte şi astăzi. Cu aceeaşi limbă de lemn, cu aceeaşi iresponsabilitate şi aceleaşi trăiri patriotice de genul: „cine nu e cu noi e împotriva noastră“.  Asta face „Altă întrebare“ prin ceea ce afirma în Parlamentul României. Practic, în ultimele trei decenii, nu s-a schimbat nimic în gândirea oamenilor politici de pe la noi. Totul a rămas încremenit  într-o dimineaţă de vară în care Ion Iliescu le mulţumea în Bucureşti minerilor pentru atitudinea de înaltă conştiinţă civică. Poate că cineva le-ar mulţumi şi acum după protestele de care vorbea Florin Iordache, doar că, nu mai avem mineri, nici târnăcoape şi nici măcar cozi de lopeţi, ci doar politicieni iresponsabili.