Verzii. Mişcări, partide

SCUT BMTF

ECOLOGIZAREA CLASEI POLITICE ROMÂNEȘTI mi se pare cea mai bună idee rostită de cineva în actuala perioadă! Mișcările politice verzi, indiferent de denumirea acestora, promit o revigorare a politicii naționale ajutate de un trend european ascendent.

În Franța, Irlanda sau Germania, partidele „verzi” sînt în creștere. De acest fapt profită cu siguranță cetățenii europeni, mai ales dacă formațiunile ecologiste nu sînt implicate în actul guvernării, catastrofal în ultimii ani, după mulți observatori. Pandemia de coronavirus ne preocupă zi de zi, ne limitează libertatea și dăunează economiilor noastre. Însă cealaltă criză, care încinge cu rapiditate planeta, ar putea avea repercusiuni mult mai grave. Poate, deci, mișcarea verde de protest și anti-partid să se dezvolte într-o adevărată forță politică, într-o democrație a secolul XXI? Acest lucru nu se va întîmpla probabil peste noapte nici în Europa, nici în România. Ecologiștii încă nu au o bază loială, comparabilă cu ale partidelor tradiționale sau a sindicatelor.

Partidele verzi sînt deosebit de populare în orașe, prinzînd la oamenii cu studii superioare și funcționari publici care sînt implicați în chestiuni privind stilul de viață, precum mersul pe bicicletă sau reciclarea, dar mai puțin prezenți în discuțiile ce țin de politica socială, educație, securitate și alte dosare politice importante.

Dar ECOLOGIZAREA CLASEI POLITICE ROMÂNEȘTI reprezintă mai mult decît un deziderat, este chiar o necesitate stringentă. Afluxul de oameni tineri care doresc să se implice în rezolvarea agendei sociale, educație, sănătate etc, oameni care nu au mai făcut politică, reprezintă o șansă pentru viitor, mai ales că formațiunile tradiționale au ales să nu împrospăteze cadrele de partid, cu mici excepții. În Caraș-Severin, PNL, de exemplu, mizează pe experiența și copetența primarului de Ezeriș, Ioan Rusu, sau pe tumultosul și deja emblematicul primar al Reșiței, Ioan Popa. În rest, figurile politico-administrative de panoplie se decolorează în culori de partid. De multe ori, stridente!

Problemele aduse în dezbatere de verzii locali țin, firesc, în primul rînd, de o viață mai bună și mai sănătoasă. E mai bine și mai sănătos să înlocuiești o clasă politică anchilozată în propriile malversațiuni! E mai bine și mai sănătos pentru cetățean să primescă, din partea administrațiilor publice, servicii corecte la preț corect!

Iată cîteva teme de dezbatere într-un județ care suferă enorm de pe urma industriei și a dezindustrializării forțate, a proastei administrări, de multe ori, în ultimii 30 de ani (ca să fim corecți trebuie să spunem că administrațiile ultimilor patru ani au avut șansa să construiască tocmai pentru că vechile administrații au reparat și cîrpit, acționînd, de multe ori, în situații de avarie imediată!):

Prețul gunoiului menajer recoltat pentru Deponeul de la Lupac este de două ori mai mare decît dacă l-am transporta la Oradea!

Cu 15 mii de lei a fost amendată Primăria Oraviţa în urma intervenţiei Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul Caraş-Severin, pentru depozitarea la voia întîmplării, pe o rampă de transfer improvizată de la marginea oraşului, a unei mari cantităţi de gunoaie.

În 11 februarie 2015, în urma unui eveniment de navigaţie, la kilometrul fluvial 1049+500, adică la aproximativ 300 de metri în amonte de Portul Moldova Veche, judeţul Caraş-Severin, primul port de la intrarea Dunării în România, s-a scufundat şlepul SI 1486 încărcat cu 847 tone îngrãşămînt NPK 08:16:24 (10% SOI), la o distanţă de 200 metri de malul stîng al fluviului Dunărea, la o adîncime de aproximativ 15 metri. Teoretic, cele 800 de tone de îngrășămînt nu afectează fauna și flora, dar mai mîncați pește proaspăt pescuit la Moldova Nouă fără să vă gîndiți că înghițiți și un pic de îngrăşămînt?

Cum spuneam, România are… 210 situri contaminate! În care poluarea este dovedită cu ample analize de mediu. Alte 1.183 sînt potenţial contaminate, adică există informaţii privind poluarea, însă fără analizele omologate. Acestea din urmă sînt definite în Strategia Naţională privind Siturile Contaminate şi Potenţial Contaminate adoptată în august 2015 de Guvernul României drept situri despre care există informaţii că acolo au fost desfăşurate în trecut activităţi poluante, însă nu au fost efectuate testele necesare (bilanţ de mediu nivel II sau raport de evaluare a riscului) pentru a se dovedi contaminarea.

Podiumul poluării în România, potrivit documentului, este ocupat de Hunedoara, cu 41 de situri contaminate, Caraş-Severin – cu 33 de situri – şi Cluj, cu 19 situri contaminate.

În Caraş-Severin există 629 hectare de iazuri de decantare, aflate în conservare, unde se păşunează în condiţii de poluare a solurilor cu metale grele. În ceea ce priveşte poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară, uşoară şi alte industrii, cele mai mari suprafeţe se găsesc în judeţele Caraş-Severin (150 ha) şi Galaţi (101 ha).

În Banatul de Munte mai există şi halde care nu sînt recunoscute oficial, precum cele de la Mehadia, Eftimie Murgu, Armeniş, Delineşti, Bucova, Obreja, Tincova, Bozovici, Ciclova Română, Oraviţa, Dognecea, Ruşchiţa, Sasca, Moldova Nouă, Natra, Dobrei, Gârlişte, Reşiţa, Clocotici, Forotic, Sicheviţa, Ocna de Fier şi Teregova. Nu trebuie uitată, în Caraş-Severin, nici Ciudanoviţa, care este unul dintre cele mai nocive locuri din Banat din cauza existenţei haldei radioactive. Radioactivitatea în zonă depăşeşte, în unele puncte, de 450 de ori fondul natural şi de 45 de ori nivelul de alarmare.

Dincolo de siturile contaminate şi potenţial contaminate, luate în evidenţă de Guvernul României şi pentru care ar fi necesare cam 6 milioane de euro, pentru ecologizarea fiecăruia dintre ele, bani pe care nu îi va vedea nimeni niciodată, o altă problemă apare ca un factor de distrugere a mediului: construcţia de micro-hidrocentrale. Cele de la Prigor, pe rîul Nera, se află la mai puţin de 12 km de situl Natura 2000 Bozovici-Moceriş, deşi în Strategia Energetică a României, în capitolul rezervat Ministerului Mediului, la pag. 14, se spune clar că astfel de micro-hidrocentrale nu pot fi amplasate la mai puţin de 20 de kilometri de arii protejate.

Vorbind despre Reşiţa, Strategia de Dezvoltare Locală a municipiului a identificat „zone cu grad ridicat de poluare, care afectează direct locuitorii, bunurile şi sănătatea acestora, respectiv poluarea industrială şi poluarea rezultată prin intervenţia umană în zonele naturale protejate”, precum groapa de gunoi sau haldele de zgură.

Interesant, nu? Multe teme de dezbatere pe care Verzii sînt obligați să le abordeze. Dincolo de încălzirea globală, hrana ecologică și ECOLOGIZAREA CLASEI POLITICE ROMÂNEȘTI!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − six =