Un gând pentru Eminescu şi pentru Reşiţa industrială

eminescu

La 15 iunie 1889, acum 131 de ani, se stingea la București Mihai Eminescu…

În urmă cu aproape un an și jumătate, cu prilejul manifestărilor prilejuite de Ziua Culturii Naționale la Reșița, se lansa cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu”. În acest cadru, omul de cultură reșițean dr. Ada Cruceanu-Chisăliță, apreciată de toate mediile intelectuale ale Cetății, remarca, printre altele, că ar trebui ca anul acesta să fie „cel al instituirii la Reșița a Monumentului Luceafărului. Asta pentru că, știm cu toții, nu avem un monument al lui Eminescu, dar avem un Monument Eminescu prin traducerea poemului de către reșițeanul Ludwig Vinzenz Fischer, și evident, pus în piatră, în bronz, în orice altceva, el va deveni „Monumentul Eminescu la Reșița”, ne-a spus Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin.

Gheorghe Jurma, de asemenea un nume de referință în cadrul culturii reșițene, unul dintre autorii cărții-album, spunea în cadrul unei lansări organizate la Biblioteca Centrală Universitară «Mihai Eminescu» din Iași, în luna martie a acestui an, printre altele: «Reșița nu e vreun mare centru cultural, dar a fost un mare centru industrial… Şi-a dobândit, totuşi, în timp, niște dimensiuni culturale specifice, niște tradiții fie în plan muzical, fie în plan tehnic, fie chiar în planul literaturii, cu care din când în când trebuie să ne mândrim și noi, care nu avem un Monument Eminescu acolo. Am avut un mare realizator, pe Corneliu Diaconovici, care a făcut prima Enciclopedie a României, între 1898-1904, în trei volume. E originar de la noi, s-a născut lângă Reșița, la Bocșa, dar a murit la Reșița şi are mormântul acolo. El a tipărit revista Romänische Revue, o revistă în limba germană pentru popularizarea culturii românești în Europa. Între altele, în această revistă sunt foarte multe traduceri din Eminescu. Unul dintre traducătorii lui Eminescu este Ludwig Vinzenz Fischer, un german care a trăit la Reșița și care a tradus foarte frumos mai multe lucrări din Eminescu, Alecsandri, lucrări de folclor și așa mai departe. Luceafărul eminescian a fost tradus pentru prima oară în limba germană la Reșița în 1889 și publicat în revista Romänische Revue».

Anul viitor, Reșița își va sărbători cei 250 de ani de activitate industrială, o sărbătoare care va trebui să lase în urmă și lucruri importante pentru cultura locului, și, de ce nu, pentru cultura națională. Oare ce ar fi dacă, anul viitor, la Reșița se va dezveli un monument al Luceafărului eminescian, astfel înscriindu-se și fosta Cetate de Foc pe harta municipiilor reședință de județ cu un monument Eminescu? Oare cine poate sprijini această inițiativă?