Posibil proiect de ţară

Mă deranjează cu draci încercările repetate ale unora, fie ei politicieni, istorici, filosofi etc, de minimalizare a poporului, istoriei și culturii române. Consider că este o acțiune programatică dusă cu bună știință de o bună perioadă de vreme. Poate chiar din perioada pașoptistă, cînd a apărut sloganul NOI DE LA RÎM NE TRAGEM. Poate că nu!

Press Association şi The Telegraph relatează că un cercetător a reuşit acolo unde nenumăraţi criptografi, lingvişti şi programe de computer au eşuat – spargerea codului unuia dintre cele mai misterioase texte din toate timpurile, manuscrisul ”Voynich”!

Deşi scopul şi înţelesul manuscrisului le-au scăpat învăţaţilor timp de mai bine de un secol, doctor Gerard Cheshire a avut nevoie de doar două săptămîni pentru a descifra limbajul şi sistemul de scriere din faimosul manuscris, cu ajutorul unei combinaţii specifice gîndirii laterale şi ingeniozităţii.

Manuscrisul ”Voynich” este un text medieval redactat şi ilustrat de mînă la jumătatea secolului al XV-lea, conform datării cu carbon. Numele său provine de la cel al lui Wilfrid M. Voynich, un comerciant de cărţi şi anticar din Polonia, care a achiziţionat manuscrisul în anul 1912.

Textul este găzduit în Universitatea Yale din Statele Unite.

Printre numele celebre care au încercat să spargă codul manuscrisului s-a numărat şi informaticianul britanic Alan Turing.

FBI a avut de asemenea o tentativă de descifrare a textului şi a ilustraţiilor care îl însoţesc în timpul Războiului Rece, existînd bănuiala că manuscrisul avea legătură cu propaganda comunistă, notează Press Association.

Cheshire, cercetător asociat la Universitatea din Bristol, a descris modul în care a reuşit să descifreze manuscrisul şi a subliniat totodată că acesta reprezintă singurul exemplu cunoscut de limbaj proto-romanic. ”Am trăit o serie de momente ‘evrika!’ în timp ce descifram codul, urmate de un sentiment de neîncredere şi entuziasm cînd am realizat amploarea realizării, atît în ceea ce priveşte importanţa lingvistică, cît şi a revelaţiilor despre originea şi conţinutul manuscrisului”, a spus el.

„Ceea ce dezvăluie el este mai uimitor decît miturile şi fanteziile pe care le-a generat. Spre exemplu, manuscrisul a fost compilat de călugăriţele dominicane drept sursă de informaţii pentru Maria de Castilia, regină de Aragon, mătuşa Caterinei de Aragon. Nu este nici o exagerare dacă susţinem că această lucrare reprezintă una dintre cele mai importante realizări pînă la această dată în lingvistica romanică. Manuscrisul este redactat în proto-romanică – din care au evoluat limbile romanice de astăzi, precum portugheza, spaniola, franceza, italiana, româna, catalana şi galiciana”, a precizat cercetătorul.

”Limbajul folosit era ubicuu în zona mediteraneană în perioada medievală, însă era rareori utilizat în scris în documente oficiale sau importante deoarece limba latină era limba regalităţii, a bisericii şi a guvernului. Ca urmare, limbajul proto-romanic s-a pierdut; pînă acum”, a completat specialistul.

Cheshire a explicat, de asemenea, în termeni lingvistici, ce a făcut ca acest manuscris să fie atît de neobişnuit. „Foloseşte o limbă dispărută. Alfabetul său este o combinaţie de simboluri nefamiliare şi unele mai familiare”, a spus el.

Studiul a fost publicat în jurnalul Romance Studies.

Rezolvarea misterului din spatele textului şi ilustraţiilor deschide calea către înţelegerea vieţii de zi cu zi a femeilor din Europa medievală. Manuscrisul este un compendiu despre remedii naturiste, băi terapeutice şi interpretări astrologice legate de probleme fizice şi psihice, reproducere şi maternitate, cu care se confruntau femeile la acea vreme, notează The Telegraph. Textul conţine sfaturi despre prevenirea infecţiilor în sarcină sau despre provocarea unui avort. Spre exemplu, formula ”omor néna” înseamnă ”copil mort”, cuvîntul „omor” regăsindu-se şi în prezent în limba română.

Afirmațiile specialiștilor vin în completarea studiilor efectuate de cercetătorul și istoricul francez Brenard Delacroix care vorbește despre Conciliul de la Clermont, din inima Franței, din noiembrie 1095, unde Papa Urban al II-lea a ținut o predică plină de pasiune în fața unei audiențe formate din nobilimea și clerul francez. El a cerut acestora să preia controlul Ierusalimului din mîinile musulmanilor. Franța, a afirmat el, era suprapopulată, iar în ținutul Canaanului curgea laptele și mierea.

Predica lui Urban este unul dintre cele mai importante discursuri din istoria Europei. Există mai multe versiuni ale acestuia, toate scrise după ocuparea Ierusalimului, în limba latină, limba oficială a Bisericii Catolice, însă mesajul transmis la Conciliul de la Clermont – care s-a desfășurat pe mai multe zile – a fost dezbătut într-o limbă română arhaică despre care Bernard Delacroix spune că reprezintă limba vulgară a populației trăitoare pe teritoriul Franței medievale pînă în Țara Bascilor!

Poate, un proiect de țară, de bun simț, ar fi redescoperirea poporului român! Zic…