Pandemia nu schimbă doar România!

Auzim în fiecare zi de ZONE ROȘII, ZONE VERZI. Responsabilii din sănătate și responsabilii politici au repetat cu obstinație aceste formule pe care le cunoaștem din timpul războiului contra terorismului. România, cu o politică internă haotică, pare că se străduieşte să fie creator deliberat de context geopolitic în Europa! Însă, în acest moment, România NU mai reprezintă modelul de viitor! România este o zonă destructurată, cu o societate anomică, o adevărată ZONĂ ROŞIE, în care haosul şi anarhia, crima organizată sînt anti-productive.

Lumea este pe cale să pășească într-o nouă eră, se arată într-o analiză realizată de experții Deutsche Bank, data publicității recent. Fenomenul globalizării, care a creat creșterea economică rapidă din ultimii 40 de ani, se va termina, iar noua era va fi caracterizată de o etapă de „dezordine” accentuată.

80 la sută din populaţia planetei simte globalizarea ca pe un jug, ca pe un nou colonialism! Soluţia de supravieţuire, întrevăzută de unii comentatori, este crearea de ZONE VERZI! Am trăit şi lucrat o perioadă de timp în GREEN ZONE din Baghdad. Israelul este o ZONĂ VERDE puternic securizată! Unii specialişti afirmă că dacă programul de stopare a pandemiei va eşua, haosul „controlat” din lume va determina apariţia pe hartă a noilor ORAŞE-STAT ale Mileniului 3, de fapt zonele verzi despre care vorbesc. România ESTE DEPARTE!

Criza nu se va termina nici în 2021. Sîntem în război, economia fiind și ea o victimă, avertizează, zilele trecute, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Dăianu afirmă că toate companiile prviate mari se vor restructura, vor concedia oameni și ne putem confrunta, noi, România, cu o destabilizare socială de amploare.

„Bugetul public este în continuare puternic afectat. Avem distorsiuni nu numai legate de o structură a economiei, avem diferențe mari de competitivitate din diferențe de salarii dintre oameni, dar avem și un regim fiscal profund inechitabil prin faptul că el nu promovează transparența, șansele egale”, a declarat Daniel Dăianu.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel UE: 33,8% din veniturile preconizate din această taxă au rămas neîncasate în 2018. România este urmată de Grecia (30,1%) şi Lituania (25,9%). Cele mai mici deficite erau în Suedia (0,7%), Croaţia (3,5%) şi Finlanda (3,6%). Și în 2017 țara noastră a avut cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE.

Aşa cum amintea analistul de Securitate Ionel Nicu Sava, globalizarea generează fragmentarea, care este sursă de instabilitate şi insecuritate. Ideea că mai multă civilizaţie, exportată prin globalizare, înseamnă mai multă pace este dificil de susţinut. Din 1945 pînă în 2000 lumea a cunoscut doar 26 de zile fără război! Între 1945 şi 2005 s-au înregistrat 132 de războaie. Numai şapte dintre ele s-au încheiat cu întreruperea ostilităţilor, 18 prin împăcarea părţilor în urma negocierilor şi 38 cu medierea unei terţe părţi. Statele puternice sînt considerate exportatoare de securitate, iar statele slabe, furnizoare de insecuritate. Ceea ce au în comun aceste state slabe este nivelul ridicat de riscuri interne, care oricînd se pot transforma în riscuri la adresa guvernării. Una dintre aceste ameninţări o reprezintă grupurile sociale care au fost coagulate de existenţa unei ameninţări comune: pierderea locului de muncă, a locuinţei, sărăcia extremă, teama de pierdere a identităţii. Identităţile societale ţin de limbă, tradiţii, religie, cultură locală, mituri şi simboluri, motiv pentru care manifestă o puternică sensibilitate la ameninţările de orice fel.

Or, pandemia despre care se vorbește întruna tocmai asta face: generează grupuri de dezmoșteniți!

Astăzi, lumea este pe cale să pășească într-o nouă eră. Analiștii Deutsche Bank argumentează că 2020 va reprezenta începutul unui nou super-ciclu structural. Astfel de evenimente „modelează tot, de la economii, la prețurile activelor, politică și felul nostru de viață”.

Această nouă era va reprezenta începutul prăbușirii activelor globale și creșterea datoriilor la nivelul guvernelor și corporațiilor.

În ce privește situația geopolitică, tensiunile dintre SUA și China vor fi caracteristice pentru perioada de dezordine, în condițiile în care China își continuă drumul spre restaurarea rolului său istoric de putere economică masivă, susținînd, totuși, propriile sale valori, distincte de cele ale Occidentului.

Cele opt teme care vor caracteriza „Era dezordinii” sînt:

– deterioriarea relațiilor China-SUA și o inversare a tendințelor globalizării;

– deceniul crucial pentru Europa;

– o perioadă dominată de deficite și datorii;

– inflație sau deflație?;

– o creștere a inegalităților după care va urma o reacție adversă care inversează tendința;

– prăpastia dintre generații se va lărgi;

– dezbaterea climatică;

– revoluție tehnologică sau bule tehnologice?

Generația milenialilor, tinerii cu vîrste cuprinse între 22 și 38 de ani, va fi cea care va conta din ce în ce mai mult în economie și care va fi cea mai influentă în ce privește decizia politică.

Experții Deutsche Bank spun că acest segment generațional a acumulat o serie de frustrări serioase în ultimii ani și în ce privește evoluțiile politice, precum alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite sau votul pentru Brexit în Regatul Unit, dar și în ce le privește pe cele economice.

Milenialii ar urma să reprezinte schimbarea balanței de putere înspre impozitare mai dură pentru proprietăți, venituri și corporații și o redistribuție inter-generațională mai accentuată a bunăstării. „Noua” generație ar putea fi, de asemenea, mai tolerantă față de inflație, în măsura în care devalorizarea banilor va eroda povara datoriilor pe care noua generație le moștenește, mutînd greutatea plății acestor datorii pe deținătorii de obligațiuni care tind să fie mai degrabă de partea generației mai în vârstă și a celor mai bogați.

„Epoca globalizării de la care ne luăm probabil la revedere a cunoscut cea mai bună creștere globală din orice epocă din istorie, Era Dezordinii, în schimb, amenință valorile globale ridicate actuale, concluzionează cei de la Deutsche Bank.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eight − 4 =