În logica lui Decembrie

SCUT-BMTF

E joi. 16 decembrie, la 32 de ani de la Revoluţie. În seara de 15 decembrie, sute de oameni s-au adunat în fața casei lui Laszlo Tokes, de pe Timotei Cipariu, din Piaţa Maria din Timişoara. Mulţi, şi cei mai “apţi de luptă”, bărbaţi şi femei între 35 şi 55 de ani, agenţi de influenţă maghiari veniţi în dimineaţa acelei zile, cu trenul, de la Oradea, Satu Mare, Cluj şi Arad. Dar asta apare în rapoartele Securităţii de atunci, cu nume şi prenume şi date din buletin. Le-a ieşit! Pe 16 decembrie s-a strigat pentru prima dată JOS CEAUŞESCU! Au mai trecut patru zile pînă cînd au ieşit fabricile, în 20…

În urmă cu 32 de ani, să nu ne mai minţim, au existat cel puţin trei manifestaţii: o Revoluţie, o Lovitură de Stat şi o Revoltă provocată din afara ţării de profesionişti care exersau, putem spune astăzi, Primăvara arabă! Cei care au participat la REVOLUŢIE, în spiritul acelui Decembrie, au luptat pentru LIBERTATE! “Vom muri şi vom fi liberi!”, au strigat acei tineri, înarmaţi doar cu idealuri, în faţa armelor adevărate.

Astăzi, după 32 de ani, LIBERTATEA e ciudat înţeleasă şi nu ştiu dacă cineva ar mai fi fost dispus să iasă în stradă în Decembrie 1989 dacă ar fi ştiut ce se va întîmpla peste ani…

De exemplu: într-o absurdă logică a luptei incompetenţilor şi tupeiştilor împotriva criticilor, fosta conducere a TVR cere unei instanţe din România Liberă să constate „caracterul ilicit” al reacţiilor publice ale unui sindicat, MediaSind, împotriva abuzurilor şi corupţiei din Televiziunea Română! Adică, într-o traducere pe limba oamenilor, fosta directoare paranormală de la Craiova a celei mai mari instituţii publice de media din ţara asta cere ca judecătorii să interzică critica de orice fel! Adică, precum se întîmplă şi la surorile la fel de publice, zecile de abuzuri în funcţie să fie trecute cu vederea şi să fie “tratate” în interior, departe de ochiul publicului larg. Evident, aceste abuzuri vor fi urgent preluate de presa privată, care nu iubeşte deloc media publice şi este strict interesată doar de scandalurile legate de acestea! Dincolo de context, rămîne uimirea din Decembrie: tu, director la o instituţie de presă, să ceri să fie închisă gura celor care te critică, e similar cu arestările şi execuţiile din urmă cu 32 de ani!

Sigur, asta nu e tot! După 32 de ani, impostorii au pus mîna pe Ţară! Este cea mai înfricoşătoare adunătură de derbedei care au jefuit ţara asta, din istorie! Mulţi, dar proşti! Mă rog, e vorba de cei ce se lasă jefuiţi de “tagma jefuitorilor”. În spiritul lui Decembrie, derbedeul liberal Florin Roman a fost demisionat! Cine este Florin Roman, un impostor care, pas cu pas, a ajuns mai aproape de troacă! Conform CV-ului apărut pe pagina Camerei Deputaţilor, Roman a urmat, în perioada 1992-1996, cursurile Facultății de Știinţe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), specializarea Contabilitate si Gestiune Financiară. Doisprezece ani mai tîrziu, fostul ministru s-a înscris la Universitatea „Athenaeum” Bucureşti, instituție privată, unde ar fi urmat o specializare asemănătoare, Contabilitatea şi Informatica de Gestiune. Între timp, face şi o post-universitară, la Colegiul Naţional de Apărare! Numai că…

La solicitarea cotidianului Libertatea: „Domnul Florin Roman nu a urmat cursurile și nu a luat licență la noi, la Babeș-Bolyai. A dat la noi un examen de absolvire a unui colegiu urmat în Alba Iulia”. Incidentul legat de studiile apărute în CV-ul lui Florin Roman face parte dintr-o serie ce conține două întîmplări similare: Acuzația de plagiere a disertației, comună, de altfel, şi la unii manageri din postul public de radio: Politicianul a trimis pentru Libertatea zece pagini ale lucrării de masterat din 2012. Procentajul de plagiere este de 100% și se aseamănă cu teza profesorului Constantin-Dan Dumitrescu, de la Universitatea Politehnică Timișoara, şi Singura carte scrisă şi dispărută: intitulată „Teoria sistemelor informaționale”, Florin Roman pretinde că nu mai găsește unica lucrare pe care a redactat-o și care are legătură cu domeniul pe care îl conducea, adică Ministerul Cercetării!!! Adică, vă daţi seama, dragi revoluţionari din 1989, dragi camarazi din GARDA 200, cît de mare este dorinţa de parvenire a acestor impostori??? Vă daţi seama că “şcoala vieţii” bate filmul? Vă daţi seama că INTRIGA dusă la sublim bate tot ce ştiinţa a descoperit în materie de civilizaţie, corectitudine, bun-simţ şi competenţă profesională? Vă daţi seama că impostorul ăsta și-a început activitatea în 1997, ca șef de secție în cadrul unei agenții de presă, după care sare direct în funcția de consilier al cabinetului Președintelui de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul gazelor naturale în perioada 2005-2006, după care devine membru al Consiliului de Administraţie în cadrul E-On Distribuție? Investigatorii privaţi nu ne spun, deocamdată, nimic despre averea impostorului Roman, a nu se confunda cu Petre Roman!

Să revin la spiritul lui Decembrie. Spuneam, mai la început, că în 15 decembrie, agenţii de influenţă ai Budapestei erau grupaţi sub fereastra pastorului de pe Timotei Cipariu. Documentaţi, cu nume, prenume, loc de muncă, muncă informativă etc. Astăzi se ştie, deşi nu se recunoaşte oficial, trădătorii din interiorul Naţiunii române au fost sprijiniţi şi ajutaţi direct de turiştii sovietici, de fraţii sîrbi şi de maghiarii care serveau celula CIA de la Budapesta, în speranţa abolirii Trianonului!

După 32 de ani, am sputea spune că Ungaria are idei puţine şi fixe. Da, şi nu greşim prea mult! Dar în faţa unei politici externe fără orizont, fără viziune şi mereu rectivă – am numit politica Bucureştiului a ultimilor ani –, avem de-a face cu un demers coerent, articulat, instituţionalizat. Budapesta e coerentă, indiferent că eşti de acord sau nu cu ceea ce întreprinde! Sigur, Ungaria nu ne-a fost niciodată prietenă, dar a fost un adversar corect şi consecvent. Din păcate, nu am învăţat nimic de la el (adversarul!) nici măcar atunci cînd politicile economice şi sociale favorizează cetăţeanul maghiar, îndemnat şi stimulat – de trecut şi prezent! – să adopte o atitudine de grof în raport cu vecinii europeni! Nu e vina lor că-şi păstrează – şi luptă pentru asta! – identitatea şi demnitatea, e vina noastră că ne păstrăm atitudinea de slugi laşe, şmechere şi trădătoare! Nu e vina nimănui că Budapesta clamează renunţarea la banii europeni în schimbul îndoirii coloanei, e vina noastră că rămînem sideraţi atunci cînd bunul tău prieten te vinde ca pe o cîrpă şi nu-ţi mai răspunde la telefon sau mesaje! Cam acolo sîntem!

Ultima observaţie de decembrie. După 32 de ani de la evenimentele din 1989, despre care scriam mai sus că au fost 3 în 1, şi după ce modelul a fost perfecţionat, deputaţii Uniunii Europene spun că aşa ceva nu se mai poate şi adoptă sancţiuni împotriva unei companii private din Rusia. ”Wagner este o societate militară privată rusă folosită pentru destabilizarea securităţii în Europa şi în state terţe din vecinătatea ei, în special în Africa”, explică un diplomat european, săptămîna aceasta. Nimic despre companii similare occidentale, nimic despre practici similare ale unor ONG-uri, nimic despre perfecţionarea acestor proceduri, testate în România lui 1989, în 30 de ani!

Vă mai amintiţi cum, în 2009, un Traian Băsescu striga la microfon, cu venele unflate la gît, că Adrian Năstase a furat alegerile? Vă amintiţi că ameninţa că dacă nu va fi desemnat cîştigător, Bucureştiul se va transforma într-un nou Kiew? Sute de milioane de dolari erau pregătite, în buzunarele ONG-urile afiliate…, să scoată lumea în stradă! În zilele de 1-5 decembrie 2009, tineri străini, aduşi la studii gratuite în România, au ieşit în stradă, împreună cu GDS, au facut acţiuni de protest în toate oraşele mari din România pentru susţinerea lui Băsescu. George Sörös este cel care a contribuit, prin mişcarea “revoluţia portocalie”, la schimbările politice din Ukraina, Georgia şi instaurarea Regimului Băsescu în România! Pentru această reuşită, Sörös şi-a „făcut mîna” cu sîrbii de la OTPOR care l-au îndepărtat de la putere pe Slobodan Miloşevici, care au instruit, ulterior, activişti din toate ţările revoluţiilor portocalii! Şi „Mişcarea din 6 aprilie“, vîrful de lance al revoluţiei egiptene, a fost pregătită de OTPOR. Centrul pentru Acţiuni şi Strategii Non-Violente Aplicate (CANVAS), cu sediul la Belgrad, este fundaţia unde lucrează mulţi veterani ai OTPOR. CANVAS este finanţat, printre alţii, de fundaţia Freedom House a lui George Sörös şi de Institutul Internaţional Republican, care are sediul în biroul lui John McCain, fostul candidat la preşedinţia SUA, din 2008. Despre CANVAS, presa internaţională a scris că s-a implicat în majoritatea „revoluţiilor colorate” din fostul spaţiu sovietic, de la „Revoluţia trandafirilor” din Georgia, în 2003, la cea „Portocalie” din Ukraina, în 2004, şi pînă la cea a „Lalelelor” din Kîrkîzstan, în 2005. 

„Organizaţiile Non-Guvernamentale” (ONG) au apărut la începutul anilor ’80, prin „privatizarea” unor activităţi specifice CIA. Fondatorul lui „National Endowment for Democracy”, Allen Wistein – un ONG binecunoscut – spunea: „Facem o mulţime de lucruri, pe care acum 25 de ani le făcea CIA.” Ideea a fost foarte bună. Prin „privatizarea” unor activităţi CIA, SUA impiedicau astfel adversarii să o critice pentru „amestec în treburi interne”. Aşa au apărut „Freedom House” (director James Woolley, fost director CIA), „National Democratic Insitute” (condus de fostul secretar de stat Madeleine Albright), „Open Society Institute” (patronată şi finanţată de George Sörös). Metodele lui Sörös sînt dezvăluite în „Washington Post” din 22 septembrie 1991. Ceea ce ridică, cel puţin, o problemă de „incompatibilitate”! În afară de bursele oferite unor oameni care au devenit, ulterior, consilieri prezidenţiali, miniştri, europarlamentari sau şefi de servicii secrete externe (ce stupid!), în România, Sörös s-a mai ocupat şi de elaborarea şi tipărirea manualelor şcolare alternative, care au bulversat învăţămîntul de azi! La un moment dat, presa internaţională vorbea despre prezenţa miliardarului Sörös între acţionarii companiei Gold Corporation!

În aceste condiţii, la 32 de ani de la Decembrie 1989, despre care INTERES NAŢIONAL vorbim? Despre a cui LIBERTATE? Să mai înţelegi ceva? Fără cuvinte…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four × 2 =