Dognecea sărbătorește 300 de ani de atestare documentară prin inaugurarea unui Muzeu al Mineritului

muzeu dognece

În acest an, Dognecea sărbătorește 300 de ani de atestare documentară. Pentru a marca aceast eveniment, membrii ai Forumului Democrat al Germanilor din Dognecea au transformat sediul lor într-un Muzeu al Mineritului.

Inaugurarea oficială a avut loc ieri, 14 august 2022. În cadrul Muzeului, printre exponate se pot vernisa fotografii de epocă cu mineri, documente originale cu istoricul Minei, Acțiune Minieră, hărți, uniformă minieră de ceremonie, uniforme mineri de lucru, ornamente cu tematică minieră, căști de mineri și pompieri. Unul dintre cele mai importante exponate este un vehicul istoric cu pompă manuală, folosit pentru stingerea incendiilor de către Brigada de Pompieri Voluntari (1891) și care a fost restaurat recent.

Dognecea este atestată documentar în anul 1368 ( după Lotreanu, la 1376). În anul 1722 au fost aduși din Austria și Württemberg coloniști germani, care au lucrat la furnalele și topitoriile ce se aflau la acea vreme in partea de Est a comunei. În anul 1724, la ordinul Contelui Mercy, Generalul Guvernator al Banatului a fost construit Lacul Mic de pe Valea Dognecea. Acesta este un lac de acumulare, format în spatele unui baraj zidit în piatră. Mina de la Dognecea este cunoscută din anul 1736.

Cele mai importante puțuri de aici au purtat numele Carolus, Paulus, Delius, Theresia, Peter und Paul, Juliana, Simon und Iuda, Arhanghel și Reichenstein. Proveniența minereurilor se leagă de un strat de trachit, care se întinde de la Ezeriș și până la Moldova Nouă, străbătând mai multe părți, mai ales între Ocna de Fier și Dognecea. La locurile lor de atingere se găsesc formate mari depozite de minereu de fier, aramă, argint, aur amestecat cu granit, pirite de fier, pirite de aramă care se găseau în Mina Simon și Iuda; blende, galene, plumb argintifer, precum și filoane cuarțoase de aur, care se găsea în muntele Cracul de Aur, care a fost în exploatare încă de pe vremea romanilor.

Minereul se găsea în formă de vine groase de 2 – 37 metri și lungi de 37 – 150 metri. Conținutul de fier era de 65 – 72 % Acesta era adus mai întâi la Furnalul din Bocșa, iar mai târziu, odată cu construirea Furnalelor Franciscus și Josephus din Reșița, întreaga cantitate era folosită exclusiv pentru acestea. Mina din Dognecea a fost închisă definitiv în anul 1992.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − 18 =