Despre ce nu vorbim

Campania electorală este “pe gata” și noi nu am aflat nimic! Dar cînd spun NIMIC, este NIMIC! Adică nimicul absolut! Nici de la președintele în exercițiu, KWI, nici de la ceilalți candidați care parcă s-au avîntat într-o confruntare de prim-miniștri! NIMIC despre viitorii cinci ani ai României! O Românie din ce în ce mai izolată, mai obedientă și mai ținută la respect pe plan international!

Sînt și informații, colaterale, care scapă și se aud peste vacarmul Nimicului vîndut drept Spectaculosul absolut. Think tank-ul american „Atlantic Council” a concluzionat, în studiul Global Risks 2035, că un eventual conflict între două state reprezintă o ameninţare mai mare decît terorismul.

În cei doi ani care au trecut de atunci, ordinea de după Războiul Rece a continuat să se dezvăluie, fără ca un „nou normal” să apară. Mai mult, procesul de de-globalizare fiind în curs, conflictul dintre marile puteri pare să fie mai probabil decît în 2016, atunci cînd a fost scris Global Risks 2035.

Vechiul ritm istoric care a stabilit fundaţiile ordinii occidentului liberal a ajuns la sfîrşit, notează Atlantic Council. Lumea se confruntă acum cu provocări deosebit de importante, legate de schimbările climatice, conflictele între state şi sfîrşitul coeziunii sociale, cu niveluri din ce în ce mai mari de inegalitate. Fără o renaştere politcă, intelectuală şi spirituală care să se adreseze marilor texte existenţiale ale omenirii şi să se ocupe de ele, lumea nu va putea merge înainte, spre viitor.

Atlantic Council preconizează o lume care se îndreaptă spre multipolaritate cu multilateralism limitat.

În orice scenariu, multe dintre cele mai sărace state în dezvoltare se vor confrunta cu provocări mai mari, posibil chiar existenţiale, legate de schimbările climatice, guvernarea deficitară, incidente mai dese de conflict civil şi suprapopulare.

În timp ce SUA vor rămîne printre cei mai puternici actori, cu avantaje militare şi economice semnificative, nu este o opţiune să acţioneze ca şi cum încă face regulile şi le impune altora în timp ce o Chină din ce în ce mai puternică încearcă să redefinească ordinea mondială în propriul avantaj. Pe acest palier citim și știrea referitoare la tehnologia 5G și la protocolul semnat de primitorul de șapcă make again. Ministerul Comunicaţiilor a publicat memorandumul privind securitatea reţelelor 5G, semnat în august între România şi Statele Unite.

Astfel, ar urma să se ţină cont dacă furnizorul este sub controlul guvernului unui alt stat, dacă are o structură a acţionariatului transparentă şi dacă a avut un comportamet corporatist etic. Memorandumul nu conţine însă nicio referire la China sau la interzicerea participării la licitaţie a gigantului chinez Huawei, principalul producător de tehnologie 5G la nivel mondial, care acum este restricţionat în Statele Unite, însă în declaraţia semnată de preşedinţii Klaus Iohannis şi Donald Trump se făcea referire şi la „evitarea riscurilor de securitate care însoţesc investiţiile chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G”.

Exploziile de nemulţumire în stradă reprezintă un alt pericol considerat imediat! Nu e vorba despre o nemulţumire dominantă împotriva sărăciei, oprimării şi lipsirii de libertate ci, din ce în ce mai mult, împotriva întregii clase politice construite pe criterii neprofesioniste, bazată pe corupţie, îmbogăţire ilicită şi abuz. Această realitate face ca marea masă a populaţiei – evident necuprinsă în partide formale, cu atît mai puţin în ierarhii de partid – să conteste sistemul închistat al preluării funcţiilor publice şi al puterii strict pe asemenea criterii exclusiviste ale dominaţiei de partid, a ierarhiilor tuturor partidelor, a claselor politice tot mai închise şi slab pregătite.

Autorul analizei, Matthew Burrow, un veteran al CIA, avertizează că un scenariu ca cel al Primului Război Mondial, în care nici o parte nu voia neapărat un război, dar „nici nu a fost cineva care să-l frîneze”, pare din ce în ce mai posibil.