Caransebeşul pune umărul la dezvoltarea Zonei schiabile Nedeia

banatul alpin nedeia

Proiectul de hotărâre care a stârnit cele mai multe discuţii în şedinţa din 22 august a Consiliului local a fost cel referitor la exprimarea acordului de principiu pentru dezlipirea unei suprafeţe de teren de maximum 5.000 mp din cele 140 ha din CF Nr. 33074 Caransebeş, în vederea constituirii unui drept real de folosinţă gratuită în favoarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Banatul Alpin Nedeia”, în vederea implementării proiectului de dezvoltare a Zonei schiabile Nedeia. Această structură s-a constituit în iulie 2021 şi are ca asociaţi Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi comunele Zăvoi şi Obreja.

Primul consilier care a avut ceva de obiectat a fost Aurel Păsat, care a vrut să ştie care sunt beneficiile directe pentru cetăţeni Caransebeşului, în cazul în care proiectul de hotărâre ar fi aprobat.

Lămuriri au venit de la primarul Felix Borcean, care a spus că, la un moment-dat, preşedintele Consiliului Judeţean, Romeo Dunca, a trimis tuturor unităţilor administrativ-teritoriale care deţin suprafeţe de teren în zona respectivă propunerea de a se înscrie în această asociaţie. „Nu am mers mai departe, fiindcă la vremea respectivă nu ştiam despre ce e vorba şi am spus că ar fi fost normal să ne invite pe toţi, să discutăm, toţi primarii sau reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, despre această asociaţie. Sunt trei entităţi acolo, şi este suficient. Noi suntem invitaţi acum, putem să ne înscriem dacă dorim, dar la fel de bine putem să nu ne înscriem, şi beneficiile sunt aceleaşi. Dacă participăm, există nişte beneficii pentru fiecare comunitate, în funcţie de suprafaţa pe care o pune la dispoziţie pentru folosinţă acestei asociaţii”, a spus edilul municipiului.

În continuare, Aurel Păsat a vrut să ştie de ce conducerea asociaţiei nu doreşte să închirieze acel teren, ci doreşte atribuirea cu titlu gratuit a respectivei suprafeţe.

„Azi e vorba de un acord de principiu, pe care dv., dacă doriţi, îl exprimaţi în Consiliul local, pentru ca Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară «Banatul Alpin Nedeia» să poată identifica o suprafaţă de teren unde se vor amplasa staţia de plecare, stâlpii şi staţia de sosire. Atât. Lăsaţi-ne să identificăm mai întâi suprafaţa, şi după aceea mai vorbim”, a spus Marius Isac, vicepreşedintele Consiliului judeţean, prezent în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş.

Alte lămuriri legate de obiecţiile ridicate de Aurel Păsat, care a afirmat că, în conformitate cu planul ataşat proiectului de hotărâre, terenul a fost identificat, a oferit Nicolae Borteş, ca reprezentant al ADI „Banatul Alpin Nedeia”, care a spus că pe acea hartă este o prezumtivă suprafaţă.

„Topometric, terenul nu este identificat. Noi vă cerem acum aviz ca să putem să trecem la identificarea concretă, la faţa locului, a suprafeţei de teren. De aceea s-a şi trecut în documente până la 5.000 mp, pentru că pot fi 150 mp la Caransebeş, 300 mp la Glimboca, noi nu ştim în momentul de faţă ce suprafaţă urmează să solicităm spre atribuire în formă legală. În ceea ce priveşte eventualele beneficii, dacă se reuşeşte implementarea proiectului, am să vă explic. Proiectul are două componente, o linie de comunicare de pe Muntele Mic până pe Nedeia, o telegondolă de 3,5 km care va lega cei doi munţi, cu două prinderi, şi are o cale de comunicare tot cu o telegondolă care va face legătura între Poiana Mărului, tot cu zona respectivă la Nedeia, pe o lungime de 5 km, asemănătoare cu cea pe care am realizat-o la Văliug. Vreau să vă spun că sunt cel care a implementat, împreună cu primarul Reşiţei, Ioan Popa, proiectul de la Văliug”, a spus Nicolae Borteş.

Acesta a mai precizat că la proiectele de la Văliug şi de pe Muntele Mic se vor asocia în ADI „Banatul Alpin Nedeia”, pentru finanţare parţială, Consiliul Judeţean Timiş, Primăria municipiului Timişoara, Consiliul Judeţean Arad şi Primăria municipiului Arad.

„Cei care urmează să intre în asociaţie cu terenul sau îl vor ceda vor primi beneficii la realizarea proiectului. Se preconizează între 10-15 la sută din total, care se va împărţi pe suprafaţa fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Nu există restricţii în ceea ce priveşte terenul, decât suprafaţa betonată, restul se poate folosi la păşunat sau la orice altă activitate”, a adăugat Nicolae Borteş.

Reprezentantul asociaţiei a mai spus că, în caz că proiectul de hotărâre va fi aprobat, se va veni cu a doua cerere, în care se va specifica clar suprafaţa solicitată.

În cele din urmă, proiectul de hotărâre a primit undă verde din partea consilierilor locali caransebeşeni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twenty − 18 =