Avem un singur cămin
Până când vom identifica în largul înfricoșătorului spațiu cosmic o altă planetă locuibilă, până când vom putea terraforma un alt corp ceresc, transformându-l într-un leagăn alternativ al omenirii sau vom fi în măsură să transformăm genetic omul (dacă vor fi depășite barierele morale și de altă natură) spre a putea supraviețui în condiții ostile, avem o singură planetă. Pământul. Căruia dacă îi vom consuma irațional resursele și-i vom otrăvi atmosfera, nu-l vom mai avea drept gazdă bună. Și semnele se văd deja. Trecând peste o anume isterie a activiștilor de mediu, dar și peste imperturbabilitatea celor care nu iau nicio măsură de protecție, ba dimpotrivă, ne situăm, poate, pe o poziție echilibrată dar conștientă asupra provocărilor viitorului, dintre care cea care reprezintă schimbările climatice este una dintre cele esențiale.
Dar, de regulă, marile probleme globale vin din atitudinea ”de la nivelul ierbii”, cum se spune. De aici, din obiceiurile și abordările noastre, se nasc probleme mari. Pe care apoi încercăm să le gestionăm la nivel macro. Așa că poate ar trebui să ne gândim mai mult la ”peșterile noastre moderne”, așa cum spunea cineva despre care vreau să vă povestesc în rândurile de azi. Acestea sunt, desigur, locuințele noastre. Există în acești ani o tendință evidentă de migrare spre case individuale, în dauna marilor aglomerări urbane, care par a nu mai fi deloc ofertante. Oamenii încearcă să cumpere case sau să-și construiască unele noi. Casele vechi sunt în general inconfortabile, neizolate, mari consumatoare de energie. Casele noi ale românilor rămân în general ancorate într-o ”cultură” a unei false solidități, preferându-se materiale precum cărămidă, bolțari, ciment, metal. Ele sunt mai degrabă articulate pe necesitatea unei poziții sociale, decât pe confort sau eficiență energetică. Astfel casele noi devin adevărate citadele, greu de întreținut și de încălzit, neprietenoase cu mediul.
Marius Soflete a devenit în relativ scurt timp o personalitate a noilor direcții în acest domeniu și e pe cale să schimbe complet paradigma construirii caselor. Absolvent de Construcții Civile Industriale și Agricole la UTCB-Universitatea Tehnică de Construcții București, locuind în prezent la Cluj, fondatorul unui curent numit ”inginerie creativă”, tânărul inginer s-a înconjurat de câteva zeci de colaboratori, cu toții specialiști în construcții, instalații, amenajări, management al construcțiilor, materiale avansate și multe altele. Ba chiar a creat Academia Soflete, un sistem foarte bine pus la punct de know-how în domeniul caselor pasive și cele așa numite ”near zero energy” – locuințe moderne, autonome. Poți participa astfel la o mulțime de webinarii, contacte directe online și discuții personalizate pe proiectul tău. Mai mult, se orgenizează frecvent târguri și evenimente demonstrative.
Un astfel de eveniment a avut loc în acest week-end la Cluj, acolo unde participanții au putut vedea structuri de case în secțiune, sisteme de încălzire și de generare de energie avansate, o sumedenie de sisteme și variante de construcție iar, evident, cel mai interesant stand, cel al Academiei Soflete, cu o diversitate impresionantă de soluții. Oamenii aceștia sunt fără îndoială agenți și promotori ai progresului, pentru că va trebui să ne aliniem la evoluțiile spre o civilizație mult mai integrată în circuitele naturale ale Terrei. Da, tehnologiile moderne sunt destul de scumpe deocamdată, dar ele ne vor guverna în viitor viețile. România va trebui să facă tranziția, în ce privește construcția de locuințe, de la mastodonții actuali, devoratori de energie, la construcții inteligente, bine izolate, confortabile și conforme cu nevoie individuale ale fiecăruia. Acea casă în care, cum spunea cineva, ”să te poți încălzi la brichetă”.
