Sultanul şi ţarul se întîlnesc astăzi la Soci!

Mario Balint

Impredictibilitatea politicii externe americane în Orientul Mijlociu va avea consecințe pe termen lung și foarte lung. Unele vor fi vizibile în perioada imediat următoare, altele – precum reapariția în prim plan a Statului Islamic! – în lunile următoare. Dar, ce nu va fi de neglijat, este repoziționarea statelor puternice, cu grad mare de beligeranță, din OM.

Turcia vrea să stabilească o „zonă sigură” la 32 de kilometri în Syria, pe 440 de kilometri de-a lungul graniţei. Vor fi amplasate zeci de posturi de observaţie în nord-estul Syriei. Iranul respinge idea! Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe iranian, Abbas Mousavi, a subliniat că integritatea acestui aliat regional cheie al Teheranului trebuie să fie respectată.

Turcia a acceptat în cadrul negocierilor cu vicepreşedintele american Mike Pence să instituie un armistiţiu de cinci zile în cadrul ofensivei sale în nord-estul Syriei pentru a lăsa timp combatanţilor kurzi să se retragă din regiunea unde Ankara susţine că doreşte să instaleze zona de Securitate.  

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat sîmbătă că Ankara îşi va continua ofensiva în nord-estul Syriei pentru a zdrobi capetele teroriştilor dacă acordul cu Washingtonul privind retragerea combatanţilor kurzi din regiune nu va fi pus complet în aplicare.

Aliat al preşedintelui syrian Bashar al-Assad, Iranul a propus ca guvernul de la Damasc, kurzii syrieni şi Turcia să se aşeze la masa negocierilor pentru a discuta despre securitatea de-a lungul graniţei. Deocamdată, însă, Turcia şi Rusia vor discuta înlăturarea miliţiei kurde YPG din două oraşe syriene. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan va călători astăzi, marţi, la Soci pentru discuţii cu omologul rus, Vladimir Putin. În cauză sînt oraşele Manbij şi Kobani.

Ankara a fost joi de acord cu Washingtonul să întrerupă ofensiva în nord-estul Syriei pentru cinci zile, pentru a permite YPG să se retragă din „zona sigură”. Într-un interviu acordat Kanal 7, Cavusoglu a spus că Turcia se aşteaptă ca YPG să fie înlăturată din zone în care guvernul syrian, susţinut de Moscova, s-a instalat. El a precizat că, la finalul perioadei de armistiţiu, Turcia nu vrea să vadă nici un luptător YPG rămas în „zona sigură”.

Gruparea militară este văzută de Ankara ca teroristă din cauza legăturilor cu insurgenţii kurzi din sud-estul Turciei. YPG a fost aliat al Statelor Unite în lupta împotriva organizaţiei Stat Islamic. Turcia insistă că este datoria Washingtonului să asigure retragerea YPG. ”Statele Unite au obligaţia să faciliteze retragerea YPG”, a declarat Fahrettin Altun, un purtător de cuvînt al preşedinţiei turce. Preşedintele american Donald Trump a declarat că ”armistiţiul ţine foarte bine”, într-un tweet în care îşi citează secretarul Apărării, Mark Esper. ”Au avut loc acroşaje minore (…). Kurzii se reinstalează în zone noi”, potrivit lui Esper. Autorităţile kurde syriene şi-au exprimat ”uimirea” faţă de declaraţia lui Trump cu privire la armistiţiu. ”Turcia şi mercenarii săi nu au respectat deloc şi au încălcat în mai multe rînduri” armistiţiul, au denunţat ele într-un comunicat. Faptul că ”Trump spune că kurzii s-au reinstalat în zone noi a deschis calea epurării etnice”, au subliniat ele, îndemnînd la o protecţie internaţională a persoanelor deplasate.

Armistiţiul a fost încălcat prin confruntări armate şi bombardamente sporadice în vestul şi nord-estul Ras al-Ain.  

Ofensiva turcă a fost lansată după retragerea, la 7 octombrie, a militarilor americani din sectoare frontaliere. La 13 octombrie, Statele Unite au anunţat retragerea a aproximativ 1.000 de militari americani desfăşuraţi în nordul şi estul Syriei. Duminică, peste 70 de vehicule blindate care arborau steaguri americane şi transportau material militar au traversat Tal Tamr, escorate de elicoptere, a constatat un jurnalist AFP. Convoiul s-a retras din baza de la Sarrin, în apropiere de oraşul Kobane, şi s-a îndreptat către provincia Hasakah, mai la est. Este vorba despre cea mai mare bază americană din nord şi despre a patra plecare a forţelor americane de la o bază din Syria. În ultimele zile, americanii s-au retras din trei baze, inclusiv din cea de la Minbej şi de lîngă Kobane. De-acum toate bazele din provinciile Rakka şi Alep ”sînt goale de orice prezenţă americană”, a precizat Abdel Rahman. Statele Unite deţin în continuare poziţii în provinciile Deir Ezzor şi Hasakah.

În ofensiva turcă au fost ucişi 114 civili, iar 300.000 au fost deplasai. În confruntări armate şi bombardamente au fost ucişi 256 de membri FDS şi 196 de combatanţi care susţin Ankara. Ofensiva turcă a deschis un nou front în Războiul din Syria, soldat din 2011 cu peste 370.000 de morţi şi milioane de deplasaţi şi refugiaţi.

Criza syriană reprezintă o fereastră de oportunitate pentru Europa. Ce se petrece acum în nordul Syriei, estimează președintele Macron într-o luare de poziţie care este interpretată ca fiind punctul de plecare al unei contra-ofensive europene de mare amploare, „reprezintă o greşeală gravă a Occidentului şi a NATO… Este un fapt care ne-a diminuat pe mult timp credibilitatea”. Definind în acelaşi timp şi obiectivul acestei misiuni strategice tocmai deoarece „Orientul Mijlociu este o regiune strategică şi de vecinătate pentru Europa…acolo trebuie să reclădim o autonomie strategică şi de capacităţi europene…fiindcă nu mai putem să fim partenerii minoritari ai altora, chiar dacă ne sînt aliaţi”, aserțiune cu  referire directă la americani.

Problema reală este cea a tensiunilor din NATO pe care le reliefează atît de pregnant intervenţia lui Macron, ruptura transatlantică fiind posibil să degenereze.  Sigur că se poate ca cele trei ţări europene să poata intra în construcţia noii soluţii de pace din Syria care este atît de importantă deoarece ea se poate lega de ceea ce se simte ca fiind strict necesar pentru a repara dezastrul din Iraq şi Afghanistan, pentru a linişti ceea ce mocneşte din nou în Liban şi pentru a trimite un mesaj puternic înspre cîteva dintre ţările din Maghreb, în principal Lybia şi Algeria!

Demersul european poate să înceapă după ce, peste cîteva săptămâni, Macron, Merkel şi Johnson s-ar putea întîlni cu Erdogan la Londra. DACĂ, se vor mai întîlni după întrevederea de astăzi a Sultanului, cu Țarul. Deci, am putea spune că viitorul NATO e la mîna lui Putin?