Știrile false, o problemă de securitate națională

Mario Balint

Distorsionarea adevărului nu este o practică nouă. Propaganda și știrile false folosesc în special mediul online și dețin similitudini: ambele sînt metode de denaturare a adevărului, de convingere emoțională, care doresc să instige la acțiune, în majoritatea cazurilor negativă.

Un număr mare de știri false și manipulatoare care difuzează teorii șocante sau ale conspirației schimbă treptat percepția informațiilor. La început, oamenii pur și simplu nu percep dezinformarea, apoi pur și simplu nu o cred, dar ulterior, din cauza emiterii frecvente a unor astfel de materiale, oamenii încep deja să se îndoiască. Anume acesta este scopul pe care vor să-l atingă organizațiile și țările care manipulează cu informațiile.

Știrile false se transformă în prezent într-o problemă de securitate națională, un instrument care poate destabiliza lumea, și a sosit momentul să-l luăm în considerare în contextul securității! Rezultatul poate fi cuantificat în sondaje de opinie.

Potrivit sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a, 59,5% din populație ar vota un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. Dintre cei care ar vota cu un partid naționalist, doar 21% (ceea ce reprezintă 12% din totalul populației) ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune o apropiere de Rusia, 35% (ceea ce reprezintă 21% din totalul populației) ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune ieșirea României din UE și 25% (ceea ce reprezintă 15% din totalul populației) ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune restrângerea drepturilor minorităților naționale.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro), în perioada 1-15 iunie 2021.

Procentul celor care cred că România trebuie să își apere interesele naționale chiar dacă riscă să își piardă statutul de mebru al UE rămîne similar cu cel rezultat din cercetarea din luna martie (64%). Interpretarea acestui grup masiv de populație ca fiind adeptul unor opțiuni naționaliste trebuie însă nuanțată.

Majoritatea românilor consideră că dacă restul țărilor europene își urmăresc și propriile interese naționale, este legitim ca și românii să își dorească același lucru pentru țara lor. Există însă o conștientizare rațională clară a faptului că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale și că dezvoltarea economică a țării are cele mai bune perspective în interiorul Uniunii. Asta nu înseamnă că românii nu lipesc etichete grele politicienilor actuali, de la hoți și corupți la trădători de țară și vînduți intereselor străine.

Potrivit cercetării, doar 28% dintre români sînt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci cînd îi sînt afectate interesele naționale (față de 31,9% în martie). 64,8% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci cînd sînt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE.

Respondenții din urbanul sub 90.000 de locuitori consideră într-o măsură mai mare decît restul populației că România trebuie să își apere interesele naționale. Asta și pentru că urbanul mic nu interacționează direct cu multinaționalele! Persoanele cu vîrsta sub 30 de ani, locuitorii din București și din regiunea nord-est consideră într-o proporție mai mare decît media că ieșirea din UE ar afecta interesele țării noastre.

59,5% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. Ar fi mai înclinați decît media să voteze pentru un partid naționalist, în special gulere albastre, locuitorii din regiunile Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Sud-Est și persoanele care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar. Cei care declară că nu ar vota cu un astfel de partid sînt cu precădere persoane cu educație superioară și gulere albe.

Respondenții au fost întrebați care cred că sînt primele trei interese naționale ale României dintr-o listă predefinită. Luînd în considerare doar prima alegere făcută, raportată la totalul eșantionului, pe primul loc în ierarhia intereselor naționale se situează dezvoltarea economiei (32,6%). Urmează întărirea rolului României în UE (24%), dezvoltarea infrastructurii de transport (11,9%), protejarea grupurilor de populație vulnerabile (7,7%), întărirea capcității militare (6,8%), păstrarea valorilor naționale românești (6,6%), dezvoltarea relațiilor economice cu China sau Rusia (6%) și naționalizarea resurselor naturale (4,4%).

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vîrstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vîrsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Dar, chiar sondajul prezentat poate fi fake-news și manipulator? Posibil! Sondajul nu vorbește de problemele profunde! Dezechilibrele demografice, criza apei, degradarea mediului, penuria alimentară şi sărăcia endemică menţin permanent amorsate numeroase situaţii conflictuale regionale. Lista provocărilor globale este, însă, mult mai lungă. Lumea a intrat într-o perioadă de tranziţie care va fi caracterizată mai curînd de pragmatism şi compromis, decît de aderarea la principii ideologice şi doctrine, iar consecinţa imediată pentru politica de tip clasic este tendinţa de a se elabora strategii, evitîndu-se analiza noilor condiţii.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 − 13 =