„Sea Breeze” pe uscat?

Mario Balint

Dobrogea a fost și este, în aceste zile, locul unde se derulează acțiuni cu posibile implicații geo-politice regionale pe termen lung. Pe mare… și pe uscat!

Pe 28 iunie, NATO a început cel mai mare exerciţiu naval al anului din Marea Neagră, „Sea Breeze”, la care participă şi Armata României. În aceeaşi zi, Federaţia Rusă a alertat militarii din Crimeea! Astfel, aproximativ 20 de aeronave şi mai multe baterii de tachete S-400 şi Pantsir au fost verificate de Districtul Militar de Sud.

La „Sea Breeze” 2021, desfăşurat între 28 iunie și 10 iulie, participă peste 5.000 de militari, din 32 de ţări, cu 32 de nave şi 40 de aeronave. Exerciţiul are şi o secvenţă a forţelor pentru operaţii speciale, cu peste 18 echipe planificate să participe.

„Sea Breeze” este organizat de Ucraina şi Statele Unite ale Americii, iar România participă cu 300 de militari şi două nave, fregata „Regina Maria” (222) şi corveta „Contraamiral Horia Macelariu” (265).

Țara noastră reprezintă principala platformă militară în estul Mării Negre, iar responsabilitatea este uriașă față de viețile, bunurile și infrastructura critică existentă pe acest teritoriu, mai ales în contextual războiului hibrid, purtat cu mijloace neconvenționale, care speculează orice breșă de securitate, orice risc și orice vulnerabilitate. Or, de la anexarea Crimeii, Rusia a dovedit că deține capacitățile necesare de a utiliza, în toate formele, omuleții verzi…

În această cheie, accidentele și incidentele generatoare de situații de urgență la malul mării ne pot duce cu gîndul la transmiterea de mesaje din partea… Rusiei, în cazul nostru, entitate direct vizată de „Sea Breeze”, exercițiul comun cu Ucraina ce se derulează în aceste zile!

Sabotajul este o acțiune de distrugere, stricare conștientă a unui lucru pentru zădărnicirea unei acțiuni, a unei activități, prin împiedicarea, frînarea intenționată a realizării unui lucru, a unei acțiuni, avînd ca scop împiedicarea bunului mers al unei activități, în special frînarea desfășurării normale a unui proces de producție.

La Petromidia Năvodari, unul din cele mai mari centre de prelucrare a petrolului, a avut loc o explozie ce s-a produs din cauza unei instalații de hidrofinare petrol motorină, spun autoritățile aflate la fața locului. În urma deflagrației, o persoană a fost declarată decedată, iar alte șase rănite, majoritatea cu arsuri pe suprafața corpului. Potrivit purtătoarei de cuvînt a ISU, Anamaria Stoica, intervenţia pompierilor a continuat încă aproximativ 20 de ore după stingerea flăcărilor! Pentru optimizarea acțiunilor de răspuns, s-a dispus alocare de forte suplimentare, respectiv:

ISU Călărași – 2 autospeciale de stingere

ISU Ialomița – 2 autospeciale de stingere

ISU Tulcea – 2 autospeciale de stingere

ISU Brăila – 2 autospeciale de stingere și un autocamion cu 2.000 litri substanță de stingere.

De asemenea, a fost dispusă suplimentarea rezervei de substanță de stingere cu cîte 2.000 litri de la ISU din alte cinci județe apropiate!

Deci, o desfășurare de forțe de protecție civilă impresionantă care a generat disfuncții în asigurarea normală a răspunsului forțelor profesioniste pe cîteva județe învecinate!

Și asta nu e tot (vorba teleshopping-ului!)! A doua zi, la un depou de tramvaie din orașul Constanța a fost anunțat un incendiu la numărul de urgență 112. Înainte de declanșarea incendiului, spun martorii, s-au auzit trei explozii puternice. În aceeași zi, sîmbătă, 3 iulie 2021, la fabrica de materiale de construcții CELCO din Constanța a avut loc o deflagrație la un depozit cu aproximativ 10 tone de pastă de aluminium. Oamenii fuseseră avertizaţi prin RO-Alert să închidă geamurile și să evite zona. Incendiul a fost lichidat abia spre seară, forțele de intervenție fiind oarecum ajutate și de ploaia torențială care a căzut în oraș.

O explozie urmată de incendiu s-a produs în cursul nopţii de 6 spre 7 iulie 2021, în jurul orei 2, la staţia de amoniac III din cadrul Combinatului Chimic Azomureş. A fost transmis un mesaj RO-ALERT de informare a populaţiei din zona limitrofă a operatorului. În urma exploziei a rezultat o victimă cu fractură la membrul superior drept, conştientă, transportată la Unitatea de Primiri Urgenţe Târgu Mureş. Incendiul a fost lichidat.

Accidente sau neglijență, dar și amenințări și vulnerabilități serioase care pot fi activate, ca avertisment de această dată!, de o entitate agresoare.

Astfel de ameninţări hibride care urmăresc să exploateze vulnerabilităţile unui anumit actor statal, cu instituţii depășite punctual de situație sau, mai rău, cu decidenți politici slab pregătiți şi corupți existenți într-un stat-ţintă, nu sînt acţiuni noi. Ele au fost folosite de-a lungul istoriei umanităţii pentru atingerea unor obiective strategice şi constituie lecţii învăţate ce ne ajută să ne pregătim pentru confruntări viitoare.

Acestea se pot materializa, printre altele, în acţiuni de spionaj, atacuri cibernetice, acţiuni teroriste, propagandă/agresiune informaţională, executarea de acţiuni militare neconvenţionale, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, sau subversiune şi neasumate, cu folosirea aşa-numiţilor „omuleţi verzi”, membri ai unor forţe militare acoperite şi nerecunoscute de vreun actor statal.

Cît de ușoară este ținta România pentru astfel de operațiuni? Cine nu își dorește întărirea sistemului pentru situații de urgență? Ce interese servesc decidenții politici care ignoră astfel de realități?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four × 1 =