Sculpturile caransebeşene, la expoziţia de la Castelul Cantacuzino

sculptori cantacuzino

Zece statui executate în travertin, din Tabăra de sculptură monumentală din Caransebeş, au fost împrumutate recent Castelului Cantacuzino de la Buşteni, pentru o expoziţie în aer liber, care se va încheia anul viitor.

Despre acest lucru, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş, în custodia căreia se găsesc sculpturile, a spus: „Sunt sute şi sute de oameni care se fotografiază zilnic lângă aceste sculpturi, alături de care, pe lângă numele lor, al sculptorilor şi al ţărilor de unde provin aceştia, apare scris «Proprietatea municipiului Caransebeş». Organizatorii au făcut chiar şi cataloage în care se menţionează că în municipiul nostru, şi cu efortul nostru, au fost create. Pe aceştia, cele zece sculpturi l-au costat, ca să zic aşa, ca să le ducă acolo şi să ni le returneze apoi, cam tot atâţia bani câţi i-ar fi trebuit să confecţioneze cinci statui. Aici intră şi asigurarea lor, care nu este la valoarea pe care le-o dau eu, ci este stabilită în urma unei evaluări a unei comisii, şi se ridică la 529.000 de euro în total. Dacă sculpturile ar fi fost amplasate undeva, nu le-am fi dezinstalat, probabil, şi nici nu le-am fi tăiat de pe socluri, dar ar fi fost lipsit de înţelepciune să le lăsăm în tabără”.

Coordonatorul Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală de la Caransebeş, Eugen Petri, a precizat, la rândul său, că anul trecut, de Centenarul Unirii, la Castelul Cantacuzino s-a făcut cea mai mare expoziţie de sculptură din istoria României, aici existând 100 de statui în aer liber, şi încă 60 în interior. „Organizatorii au văzut ce se întâmplă aici, la Caransebeş, şi ne-au solicitat acest împrumut pentru a ne promova, pentru că acolo, la Târgul de vite, în tabără, rămâneau «ale nimănui». Mai avem o solicitare, de la castelul de vară Brukenthal din Sibiu. Aceste împrumuturi le oferim până se realizează parcul, care a fost visul meu încă de când am început acest simpozion”, a mai spus Eugen Petri.