„Reflexul” împlineşte 20 de ani

reflex 2

Cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, şi sub egida Uniunii Scriitorilor din România, a apărut nr. 1-6 (232-237), pe lunile ianuarie-iunie, serie nouă, al revistei de artă, cultură şi civilizaţie „Reflex”.

Publicaţia, al cărei suflet a fost poetul Octavian Doclin, secondat, dacă se poate spune aşa, de criticul Ada D. Cruceanu, a apărut pentru prima dată în iulie 2000, în doar 18 pagini, pentru ca la această ultimă ediţie numărul acestora să ajungă la nu mai puţin de 120.

„Ediţia curentă este prilej de sărbătorire a proiectului «Reflex», ce include revista, colocviile şi biblioteca, şi care împlineşte două decenii de existenţă neîntreruptă. Este un proiect cultural unic în Banatul Montan, ce a evoluat în timp şi căruia i-au purtat de grijă poetul Octavian Doclin şi criticul de artă Ada Cruceanu, cu larga contribuţie a elitei culturale cărăşene, şi nu numai.

Este o aniversare prefaţată de ediţiile anterioare, pe care poetul Octavian Doclin nu a mai ajuns să o patroneze, dar de al cărui nume se leagă, invariabil, longevitatea şi anvergura pe care a dobândit-o, în timp, revista de cultură, artă şi civilizaţie «Reflex». O publicaţie care număra, în iulie 2000, la debut, 18 pagini, dar care a reuşit să reunească în jurul său nume importante ale literaturii, culturii şi artei din Banat, din România, din Europa, şi nu numai.

Octavian Doclin ar fi împlinit 70 de ani şi ar fi continuat să-şi pună amprenta la scrierea revistei rostind solemn motto-ul „…şi ţine-te de Banat“ (Nicolae Stoica de Haţeg), dar drumul său s-a oprit, însă cel al proiectului său cultural trebuie dus mai departe. Ne dorim ca revista să îşi păstreze rolul său de a crea punţi între oameni, prin cultură, dar şi prin amintirea poetului Octavian Doclin.

Aşa cum am mai spus-o deja, ar fi bine ca principalul rezultat al acestor eforturi depuse pentru apariţia revistei să fie o mai mare vizibilitate a ei în rândul publicului, pentru că avem nevoie de cultură, în vremurile pe care le trăim. Sunt convins că revista «Reflex» va rămâne, în Caraş-Severin, un bastion al culturii, răspândit către publicul său”, a scris Silviu Hurduzeu, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în paginile revistei.

La rândul său, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Ioan Benga, a notat şi el câteva gânduri pe hârtie: „La ceas de sărbătoare, se cuvin gânduri alese şi felicitări pentru această moştenire culturală şi truditorii ei. A fost prima revistă a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, creată cu dăruire şi îngrijită constant de oameni pricepuţi şi inimoşi. Aceşti oameni «s-au ţinut de Banat» şi au reuşit să realizeze lucruri frumoase şi durabile.

Această revistă nu este o simplă carte, o sursă de informaţii în direcţiile propuse – artă, cultură şi civilizaţie –, ci un ambasador cultural din partea judeţului Caraş-Severin.

Ceea ce se găseşte în paginile ei constituie nu numai o bază de date extrem de importantă pentru acest spaţiu, ci şi repere valoroase ale unei vieţi culturale bogate şi bine promovate. Reperele identitare prezentate în revista «Reflex» au generat şi un fenomen cultural deosebit de apreciat la nivel naţional şi internaţional – Colocviile revistei «Reflex». Proiect cultural realizat anual cu succes, această manifestare a reunit personalităţi culturale şi specialişti cu renume de pretutindeni, care au onorat astfel şi paginile publicaţiei prin comunicările lor.

Toate aceste contribuţii aduse culturii scrise şi identităţii locale merită apreciere şi, desigur, continuitate”.

În această ediţie aniversară semnează, printre alţii, Cornel Ungureanu, George Vulturescu, Ion Marin Almăjan, Gheorghe Popovici, Nicolae Sârbu, Dorina Sgaverdia, Liviu Spătaru, Iosif Băcilă, Ionel Bota, Marcu Mihail Deleanu, Gabriela Şerban, Dana Antoaneta Bălănescu, Liubiţa Raichici, Costel Simedrea, Erwin Josef Ţigla, Adrian Dinu Rachieru, Lucian Alexiu, Werner Kremm şi Adalbert Gyuris.