O palmă!

Mario Balint

Mi-era o ciudă fantastică pe cei care spuneau că democrația originală românească este un mare kkt! Ei, bine, zilele acestea KWI nu numai că mi-a demonstrat încă o dată că băieții aveau dreptate, dar a și dat o palmă, precis, nemțește, stropindu-ne pe toți în gură, în ochi, în față, ce mai! Susținători și ne-susținători au fost umpluți de… respect prin refuzul acestuia de a participa la o dezbatere electorală, UNA, cu contracandidata sa în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, președintele PSD Viorica Dăncilă. Trompetele președintelui argumentează într-o hăhăială împrumutată de la Traian Băsescu: ce să discute Iohannis cu Dăncilă? Despre cum se pun murăturile pentru iarnă?

Da! Despre murături! Despre goblen! Despre școală, educație și alte asemenea nimicuri! În toată istoria electorală post-decembristă românească, dezbaterile dintre candidaţi nu au fost fentate. Pentru prima oară, lupta politică electorală dintre pretendenţi, la cea mai înaltă funcţie în stat, a fost mînărită de staff-urile de campanie şi chiar de către candidaţi. Chiar şi în campania electorală din 2009 şi 2014 candidaţii au acceptat dezbateri televizate. Eludarea dezbaterilor electorale reprezintă modul prin care cetăţenii au fost privaţi de conţinutul programelor politice ale candidaţilor şi de viziunea asupra politicii interne şi externe a celor doi candidați! Și pentru că a venit vorba de VVD. Dincolo de gafele domniei sale, de bîlbele şi uneori prostiile pe care le-a rostit public, multe, doamna Dăncilă a dat dovadă de o rezilienţă greu de egalat. O ţară întreagă şi-a bătut joc de ea sistematic, a intimidat-o, a urît-o, a jignit-o constant! ”Bullying-ul” l-a trăit zi de zi, cu răbdare şi îndurare. Cum credeţi că i-o fi fost doamnei Dăncilă să fie agresată zilnic în acest mod?! Mai ales din partea președintelui în funcție și a trompetelor acestuia!

Lipsa dezbaterilor electorale din timpul campaniei electorale româneşti pune în lumină faptul că cetăţeanul este ocolit şi privat de accesul la programele electorale ale candidaţilor, deşi i se cere votul prin toate mijloacele de comunicare! Este, în opinia mea, o desconsiderare a celor mulți! Într-o democraţie, cetăţenii au prilejul de a-şi cunoaşte candidaţii şi de a vota în cunoştinţă de cauză. Aceasta mi se pare mie că este România normală, clamată în campanie molcom și sacadat de președintele în funcție, care nu este capabil să lege două propoziții! Donald Trump a participat, cum e tradiţia americană, la o dezbatere cu contracandidata sa, Hillary Clinton, înainte de alegerile prezidenţiale din 2016, tînărul Macron s-a întîlnit în dezbatere cu vehementa Marie Le Pen. În lumea democrată, participarea la dezbateri cu contracandidatul este ceva normal. Anormală este neparticiparea! Și ea vine din aroganță, nu din sobrietatea mimată!

Această prezenţă face parte din fişa postului președintelui, cu excepția lui Kim și Putin, care se adresează direct poporului rus. Pentru că preşedintele este al tuturor românilor. Inclusiv al doamnei Dăncilă şi al tuturor celor care au votat-o! Despre relaţia pe care Iohannis construit-o cu VVD, e clar că tonul a fost incredibil mai agresiv. E firesc. Dar mi se pare că Iohannis a fost mult prea agresiv, dacă e să ţinem cont de Articolul 80 din Constituţia României, alineatul (2), prin care președintele are „funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. Această furie pe care Iohannis & Co. au expus-o public în repetate rînduri faţă de doamna Prim Ministru Dăncilă, precum şi faţă de Partidul Social Democrat, este vecină cu încălcarea Constituţia, care îl obligă pe președinte să vegheze tocmai la respectarea ei, în acelaşi articol.

Mi-e greu să înţeleg raţionamentul din spatele deciziei de a nu participa la o dezbatere electorală cu doamna Dăncilă. UNA! Doar dacă Iohannis nu dă doi bani pe Constituție, pe cetățean și pe Democrația clamată cu nesimțire! Mi-e scîrbă!