Ne-a părăsit „naivul” Mihai Vintilă…
Mihai Vintilă, cunoscut ca fiind cel mai important pictor naiv al Banatului, a trecut în nefiinţă în noaptea de marţi spre miercuri, la vârsta de 88 de ani, împliniţi în luna martie. El a fost internat la Secţia Cardiologie a Spitalului Judeţean din Reşiţa, unde a ajuns la insistenţele bunului său prieten dr. Romeo Dumitrescu, care l-a determinat să meargă pentru a-şi trata o mai veche problemă, un anevrism de aortă. Mihai Vintilă chiar lucra la ultima sa carte, despre Strada Potocului din Caransebeş, oraş în care va şi fi înmormântat.
Reputatul artist s-a născut la Caransebeş, în 10 martie 1932, fiind mezinul familiei unui subofiţer, veteran de război, şi fratele scriitorului Petru Vintilă. Studiile primare şi gimnaziale le face în oraşul natal, absolvă Şcoala Medie Tehnică Veterinară în Timişoara şi, în anul 1959, Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti.
În domeniul artistic este autodidact, având studii libere de pictură. Deşi desenul l-a pasionat din copilărie, şi-a descoperit târziu vocaţia picturii şi, ca atare, prima expoziţie a vernisat-o în anul 1979, în anii care au urmat devenind extrem de prolific. A debutat în publicistică în 1996, şi de atunci i-au mai apărut 13 volume de literatură, în care se referă cu predilecţie la pictura naivă pe care o promovează, precum şi la momente memorialistice legate de acest subiect. Între cărțile sale se remarcă „Dicţionarul artei naive din România”, apărut la Editura „Timpul”, Reşiţa, în anul 2001, lucrare singulară în ţară.
Artistul plastic bănăţean a avut expoziţii personale şi de grup în toate localităţile importante ale ţării. Printre desele apariţii pe simezele din străinătate se remarcă cele de la Royal Hall – Londra (1983), Halle Saint Pierre – Paris (1985), Arles şi La Vallette du Var Caen – Franţa (1991), Madrid şi Bonn (1993), Montreal şi New York (1995), Viena (1996), Beirut și Tokyo (1997), ocazii cu care a obţinut distincții importante pentru arta sa. De altfel, Mihai Vintilă are lucrări în muzee şi colecţii particulare din toată lumea.
A participat la peste 30 de tabere de creaţie în ţară şi străinătate. Reputatul artist plastic a fost coordonatorul „Taberei Internaţionale de Creaţie de Artă Naivă”, derulată în staţiunea Poiana Mărului.
În anul 2016, a donat Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş un număr de 148 de lucrări de artă naivă personale, care fac obiectul unei expoziții permanente și care înnobilează astfel patrimoniul cultural al capitalei Ţării Gugulanilor. Mai mult, acesta a donat și Muzeului Banatului Montan din Reşiţa un număr de 40 de tablouri.
A fondat Fundaţia Artiştilor Plastici Naivi „Vintilă – Arplana”, o adevărată şcoală de pictură naivă în Banatul Montan, care a funcţionat şi ca un cenaclu de artă plastică, adunând mulţi artişti valoroşi.
„Copilăria autorului este principala caracteristică dominantă în pânzele sale, dar mai este importantă şi anectodica unor lucrări, precum şi valoarea lor documentară, în cazul altor tablouri înfăţişând Caransebeşul de altădată. Chiar dacă Mihai Vintilă este cu domiciliul în buletin la Reşiţa, garantez că el este întotdeauna cu sufletul la Caransebeş şi nu este de mirare că i s-au acordat titlurile de Cetăţean de Onoare al municipiului natal şi al Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Este meritul său că ne-a făcut cunoscuţi în toată lumea, din Canada până în Australia, şi din Suedia până în Israel”, a spus criticul de artă Adrian Stepan, privitor la opera reputatului pictor născut în municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului.
De adăugat faptul că munca depusă în slujba artei şi a culturii locului de către venerabilul pictor naiv şi scriitor caransebeşean Mihai Vintilă a fost răsplătită în mod oficial în Banatul Montan. Astfel, din anul 2016, numele său face parte din galeria personalităţilor judeţului Caraş-Severin distinse cu titlul de „Cetăţean de Onoare”. Pentru meritele sale a fost distins anterior și cu diploma de „Cetăţean de Onoare al municipiului Caransebeş” în anul 2005. Totodată, venerabilul artist bănățean a fost recompensat şi cu importanta distincţie de „Senior al Culturii Caraş-Severinene”, conferită de Ministerul Culturii din România, prin intermediul Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin şi Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Reşiţa.