Luați de aici: bomboane pe băț!

Victor Nafiru

Până în urmă cu o lună, o lună și ceva, își făceau veacul  la PSD. În sediul acestui partid situat pe Strada George Enescu din Reșița. Acolo le pica mucul, cum se zice în jargon. Erau mereu în poziție de drepți în preajma Luminiței, a celei care conduce organizația județeană. Transfigurați de emoție, îi sorbeau fiecare cuvințel pe care aceasta îl scotea din gură și consemnau fiecare clipire a ochilor, fiecare zâmbet sau încruntare, în ziare, la radio, pe site-urile de socializare, peste tot. Nu le scăpa nimic din ce făcuse ori urma să facă în acea săptămână Luminița, ce discurs mai ținuse Viorica, ce drum se mai terminase de asfaltat, ce mai puseseră la cale Codrin și Cuc. Unde era Luminița, acolo erau și ei. Dacă s-ar fi putut, numai despre ea ori despre ei ar fi scris sau ar fi transmis pe calea undelor. Nu conta că începuseră să fie luați peste picior de cei care îi citeau sau îi urmăreau pe Facebook. Pentru ei, sediul PSD ajunsese Meridianul Greenwich al presei cărășene, iar ei erau de-ai casei, soldăței de plumb, destoinici, pricepuți la meșteşugit cuvinte.

Dar cum totul are și un sfârșit, nici nu au așteptat să se răcească bine  „mortul“, să se împlinească cele șase săptămâni de la „moartea“ subită a guvernului, că au și trecut în partea cealaltă a baricadei. A celor care, vorba Vioricăi, nu puteau fi patrioți, cât timp vorbeau limba engleză. Dintr-o dată Luminița, cea bună, cea dreaptă, cea harnică și merituoasă, nu a mai fost bună, pentru că i se golise punga cu bomboanele pe băț. Nici măcar PSD nu mai suscita interesul deontologilor din presă. Dintr-o dată, mult mai interesanți au devenit Marcel, Nelu și PNL. (Aș fi curios să văd cum reacționează Luminița, când vede pe cine a ținut la sânul ei.) Deși primăvara e încă departe, au și luat poziția ghiocelului: Marcel în sus, Marcel în jos, Marcel a spus, Marcel a tușit, Marcel a vizitat, Marcel te aștept la mine în emisiune, la un live sau în redacție. La fel și cu Nelu. Nelu a semnat, Nelu a strănutat, Nelu a făcut și a dres. Peste tot Marcel și Nelu. Nimic de rău, totul de bine despre cei doi. Cât de frumoși și deștepți sunt Marcel și Nelu și, mai ales, cât se vor mai face până la sfârșitul mandatelor. Așa s-au gudurat și pe lângă Sorin, cu singura diferență că lui Sorin nu i se adresau cu Sorin, ci cu domnule. La urma-urmei, tot un drac. Unii i-au ciugulit din palmă și lui Mocio, iar când a venit Luminița, au schimbat macazul.  

La final, un sfat pentru toți cei care ați transpirat până mai ieri cu vioara și broanca la urechea pesediștilor, iar acum sunteți pregătiți fără scrupule, fără nicio jenă, să jucați brâul de la Armeniș la masa  PNL-ului: ciocul mic și joc de glezne! Arătați că aveți, totuși, demnitate, sau măcar bun-simț, și însușiți-vă partea din etică, ce în presă se numește deontologie. Dați-vă la o parte și nu-i mai otrăviți cu apucăturile voastre de atotștiutori și de mari deontologi pe cei tineri care cred cu adevărat că presa este a patra putere în stat!