Din nou, dilema câinelui

Mario Balint

Consacrată în mass-media internațională drept summit-ul anului 2021, întîlnirea Biden-Putin de la Geneva a stat mai mult sub dilema cîinelui. Summit-ul, încheiat cu conferințe de presă separate, fiecare cu jurnaliștii săi de casă, fiecare etalîndu-și punctele tari în fața propriului public, readuce în atenția observatorilor linia subțire care desparte terorismul de luptătorii pentru libertate. Depinde de care parte a țevii ești!

După ce Biden îl cataloghează pe Vladimir Putin drept „criminal”, iar acesta îi răspunde a doua zi făcîndu-l „senil”, la conferințele de presă, cei doi se salută cordial și apreciază ca bune auspiciile întrevederii.

Biden pare că a fost dornic să depună pe masa discuţiilor de la Geneva plîngerile occidentale împotriva Moscovei în toate dosarele în care aceasta a dat bătăi de cap Washingtonului și aliaților săi din NATO, chiar dacă a încearcat să pună relaţiile pe o cale mai bună. Echipa de politică externă a preşedintelui american observă adesea că Biden doreşte o relaţie SUA-Rusia diferită de cea a lui Trump, dar nu-și fac nici o iluzie că va fi uşor să facă Moscova să-şi schimbe cursul. Conferinţele de presă spate-în-spate au arătat clar că cele două părţi rămîn în contradicţie cu privire la drepturile omului, atacurile cibernetice şi Ukraina. Marea problemă a Casei Albe au fost alegerile din SUA din 2016 şi 2020 şi imixtiunea Rusiei în acestea, încălcarea drepturilor omului, cazul disidentului rus Alexei Navalnîi, precum şi a doi americani „închişi greşit” şi deţinuţi în Rusia, dar și aglomerarea Mării Negre, regiune devenită pivot al viitoarelor acțiuni trans… pacifice! Biden i-a dat lui Putin o listă cu 16 entităţi specifice definite ca infrastructură critică în cadrul politicii SUA, de la sectorul energetic la sistemele de apă.

Dincolo de aceste declarații politicoase și capete de dosar arătate în public, se ascunde, de fapt, miza cea mai importantă a Americii pentru acest secol: China! Și Putin nu e prost, știe exact acest lucru, de aceea va negocia la sînge toate acele capete de dosar prezentate succint, dar extrem de importante pentru conslidarea puterii Rusiei în Europa. America „is back” în Europa, dar cu fața la China! Europa nu mai este o prioritate pentru Biden şi acest lucru se reflectă deja în alegerile de personal şi politicile administraţiei sale. Biden a creat noi funcţii puternice de „coordonator” în cadrul personalului Consiliului Naţional de Securitate pentru Indo-Pacific şi pentru Orientul Mijlociu şi le-a încadrat cu oficiali experimentaţi, Kurt Campbell şi respectiv Brett McGurk, cunoscuţi pentru capacitatea lor de a conduce birocraţia specifică Casei Albe. În schimb, administraţia Biden nu a creat o poziţie similară pentru Europa.

Factorii de decizie ai politicii americani, dincolo de menţinerea legăturilor economice transatlantice cu Europa, nu mai cred în capacitatea acesteia de a contribui la securitatea globală. Aversiunea europenilor faţă de cheltuielile de apărare înseamnă că nu vor fi actori geopolitici importanţi în Asia de Est şi poate chiar şi în Europa de Est, în Polonia, Țările Baltice și România, unde militarii americani sînt vioara întîi în asigurarea securităţii. Apoi dependenţa unora de piaţa chineză înseamnă că nu vor fi niciodată susţinători deplini ai campaniei americane de presiune geo-economică asupra Chinei. Pe scurt, Europa, nu este soluţia pentru China care a devenit obsesia politicii americane! SUA vor continua, însă, să-i împingă pe europeni să cheltuiască mai mult pentru apărare şi să sprijine eforturile SUA de a „gestiona ascensiunea Chinei”. În rest, Orientul Mijlociu este mai supărător decît Europa, în timp ce partenerii asiatici ai Americii – Japonia, Coreea de Sud, Australia şi India – contează mai mult pentru lupta centrală cu China decît europenii.

Lumea lui Joe Biden nu se mai împarte între „patrioţi” şi „globalişti”, precum lumea lui Donald Trump, ci între „democraţii” (UE, NATO, G-7 etc.) şi „autoritarisme” (China şi Rusia). Biden a venit la Geneva, și în Europa, nu doar pentru a spune asta, ci şi pentru a ralia în spatele lui democraţiile lumii. Să fie limpede: indiferent că vorbim despre Covid-19, criză climatică sau „acţiunile nocive ale guvernelor chinez şi rus”, Statele Unite ale Americii „trebuie să conducă lumea de pe poziţii de putere”.

În viziunea lui Biden și a democraților de la Casa Albă, Rusia este o problemă care trebuie rezolvată prin discuţii la cel mai înalt nivel, iar China este o mare provocare. Rusia poate deranja America şi pe aliaţii ei, China îi poate învinge! Bătălia viitorului e cu China, deși summit-ul de la Geneva a fost cu Putin!

Dacă China a fost miza reală a discuțiilor de la Geneva, se explică declarațiile separate și triumfaliste din final care ne bagă în dilema cîinelui, nu lipsită de picanterii. Joe Biden s-a arătat deranjat de unele întrebări ale ziariştilor la conferinţa de presă ce a urmat summit-ului de la Geneva şi, cu toate că apoi şi-a cerut scuze unei jurnaliste pentru că s-a arătat „deştept” faţă de ea, a continuat să atace membri ai mass-media acuzîndu-i de negativism, potrivit politico.eu.

Primul moment tensionat la conferinţa de presă a survenit după ce Kaitlan Collins, jurnalistă a postului CNN, l-a întrebat pe Biden de ce este optimist că preşedintele Putin şi-ar putea schimba comportamentul provocator după acest summit.

„De ce sînteţi atît de încrezător că-şi va schimba comportamentul, domnule preşedinte?”, l-a întrebat Collins.

„Nu sînt încrezător. Unde dracu – ce aţi făcut în tot acest timp?”, i-a replicat Biden, în timp ce s-a mişcat de pe loc spre grupul de jurnalişti adunaţi. „Cînd am spus că sînt încrezător?”, a continuat el, ridicînd degetul arătător pentru a fi mai expresiv. „Ceea ce am spus a fost – hai să o lămurim -, am spus că ceea ce va schimba comportamentul lor (al Rusiei) este dacă restul lumii reacţionează faţă de ei, şi le diminuează rolul în lume”, a indicat preşedintele SUA.

Dar discuţia aprinsă nu s-a oprit aici, jurnalista CNN iritîndu-l din nou pe Biden cînd l-a întrebat de ce crede că întîlnirea sa cu Putin a fost „productivă” deşi preşedintele rus ocolise la conferinţa sa separată de presă întrebările despre drepturile omului în Rusia, îndreptînd atenţia către problemele de acelaşi fel din SUA. Biden a ripostat spunîndu-i lui Collins că „şi-a greşit meseria” dacă nu poate sesiza utilitatea acestui summit.

Această confruntare cu presa a marcat un final neobişnuit al primului turneu politic întreprins de Biden – la summit-urile G7, NATO şi cu şefii principalelor instituţii ale UE – şi care a fost menit să arate imaginea unui preşedinte ce aduce stabilitate după cei patru ani ai preşedinţiei lui Donald Trump. Turneul său s-a desfăşurat într-un context diplomatic sensibil, SUA avînd în continuare divergenţe cu unii aliaţi asupra abordării unor teme preocupante, inclusiv relaţiile cu Rusia sau China.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

one × five =