Cu moartea pre moarte călcînd crezul unui popor fatal

Mario Balint

Cine spunea despre noi că sîntem altfel decît celelalte popoare din jur, cu siguranţă ştia ce spune! Purtăm în noi gena fatalităţii. A resemnării! Sîntem fascinaţi de propria tragedie. Ne place, ca să nu spun că iubim pătimaş propriile noastre dureri, propriile noastre neputinţe. În folclorul nostru, bocetul şi cîntecul de jale reprezintă vîrfuri ale rafinamentului şi profunzimii artei populare. Balada MIORIŢA, atît de reprezentativă, ne plasează în rîndul societăţilor care ne primim sacrificiul cu linişte şi împăcare, ca pe un dat de la Dumnezeul biblic al sacrificiului ritualic. Mielul de Paşti sîntem NOI, în fiecare zi, şi nu vrem să schimbăm această postură. Întoarcem mereu şi obrazul celălalt, chiar dacă, în timp, palma s-a transformat în talpa bocancului. Ion Creangă ne vede aşa cum sîntem, în toată goliciunea noastră, şi scrie povestea drobului de sare, iar astăzi, tîrziu, societatea modernă şi intelectual-academică organizează conferinţe, dezbateri, mese rotunde pentru a explica, savant şi doct, propriile noastre neputinţe şi eşecuri: sociale, economice, politice, administrative, educaţionale, medicale, raţionale.

Din acest motiv, nu ne deranjează nici sărăcia – materială şi spirituală – în care ne complacem. Am auzit de mii de ori, în toate colţurile României, scuza: “Păi, ce să ne făcem, dacă sîntem săraci?” Nu ne deranjează nici hoţia instituţionalizată la care sîntem martori tăcuţi şi, deci, complici. Nu ne clinteşte din nepăsare nici seria eşecurilor pe care le perpetuăm urmînd mereu şi mereu aceleaşi drumuri desfundate. Nu ne cutremură nici o informaţie, oricît de halucinantă ar fi ea. O televiziune de ştiri progresistă lansa informaţia potrivit căreia aproape 40% dintre românii de astăzi, post-comunişti de 30 de ani, nu au citit ÎN VIAŢA LOR o carte! Dacă e adevărat – pentru că, nu-i aşa, adevărul este relativ –, vă daţi seama ce hău imens zace între urechile fiecăruia dintre ei? Vă daţi seama că incintele acelea goale de conţinut funcţionează, conform fizicii elementare, ca nişte amplificatoare de zgomot, sau ca medii facile de propagare a dezastrului? Ce fizică cuantică? Ce spaţiu şi timp? Tradiţie şi continuitate! De aceea, progresiştii îl urăsc pe Eminescu şi îl doresc şters din programele şcolare! Eminescu te îndeamnă la studiu, la gîndire, la opinie! Pe cînd “Prostia omenească” NU! Ea îţi spune aşa cum sîntem şi ne trasează o sarcină subliminală că aşa trebuie să rămînem. Acolo este locul nostru! La căpătîiul Naţiunii, jeluindu-ne de cît de nevolnici sîntem şi de cît de lipsiţi de noroc!

Şi cei ce ne vor proşti (aşa cum sîntem!) ştiu foarte bine acest lucru! Un sondaj Ipsos, dat publicităţii zilele trecute, concluzionează că: „Românii sînt unii dintre cei mai sceptici oameni din lume”. Studiul, realizat în ultimele luni ale anului 2022 pe 26 de mii de oameni din întreaga lume, a arătat că românii sînt în topul sentimentelor negative la nivel mondial la adresa liderilor și instituțiilor politice, depășind Turcia, Africa de Sud și Thailanda! La capătul opus se află Germania și Suedia, care au cea mai mare încredere în conducerea lor politică. 78% dintre români cred că economia este manipulată de bogați pentru propriile interese (media este de 64%). 79% dintre români cred că clasa politică NU le reprezintă interesele (media este de 63%). 74% dintre români consideră că țara are nevoie de un lider puternic care să ia țara înapoi de la cei puternici și bogați (media este de 70%), o opinie împărtășită în mare parte de șomerii cu studii medii. 68% dintre români cred că experții din țara lor nu înțeleg nevoile lor de zi cu zi (media este de 59%), o opinie împărtășită mai ales de femei. 54% dintre români cred că au nevoie de un lider puternic, pregătit să încalce legea pentru a repara țara (media este de 45%), o opinie împărtășită mai ales de bărbați cu studii superioare și venituri mari. Doar 26% dintre români cred că reprezentanții corporațiilor multinaționale spun adevărul sau au intenții bune. Sub media mondială de 39% și sub media europeană de 36%! România a obținut, de asemenea, cel mai mic punctaj la indicele de percepție a corupției, depășind Turcia, Thailanda și Africa de Sud. Acest lucru se corelează cu opinia copleșitoare împărtășită de români că sistemul nu funcționează, deoarece ei percep corupția din România ca fiind generalizată. La capătul opus se află Germania, Suedia și Țările de Jos, care au cel mai mare punctaj pe indice și cea mai mare încredere în sistemul actual. Studiul complet este publicat de Wallachian Gazette şi pare corect raportat la situaţia actuală!

Din păcate, starea de contemplativitate în care ne complacem ne este mai aproape de sacrificiul ritualic, decît de perceptul biblic al luptei pentru Înviere. “Cu moartea pre moarte călcînd” necesită părăsirea propriei zone de confort! Necesită o mobilizare individuală dincolo de discuţia patetică cu o Mioriţă vorbitoare şi de comunicarea unor planuri de îngropăciune şi cu atît mai mult mutarea drobului de sare, eventual utilizarea lui la murături, varză la butoi sau jambon afumat. Cred că păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor nu trebuie să însemne autodizolvarea noastră continuă ca popor fatal. Cred!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

16 − 6 =