Crimele comunismului: noi săpături la Cercul Militar din Caransebeş!

crime comunism

Astăzi, a sosit la Caransebeş un grup de arheologi şi reprezentanţi ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, pentru a continua săpăturile la presupusele gropi comune din curtea Cercului Militar, unde se bănuieşte că au fost înhumate unele dintre victimele Rezistenţei anticomuniste din Munţii Banatului.

Gheorghe Petrov, arheolog în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, care, până anul trecut, a fost detaşat la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, a declarat că cercetările din curtea Cercului Militar din Caransebeş au început în vara anului 2019, în luna iunie, campanie urmată de o alta, în toamna aceluiaşi an, pentru ca în aceste zile să se desfăşoare a treia campanie.

Conform declaraţiilor lui Gheorghe Petrov, totul a început printr-o sesizare făcută la Institutul bucureştean în 2017 de către Richard Petrovschi, fost arheolog la muzeul caransebeşean şi care a emigrat în Germania în anii ’80, acesta înștiințând că în cursul anului 1977 a fost martor la descoperirea câtorva schelete umane, datate cronologic în perioada anilor ‘50 ai secolului trecut. Scheletele au fost descoperite în curtea clădirii unde funcționa Casa Armatei, numită ulterior Cercul Militar, cu prilejul săpăturilor efectuate pentru fundația unuia dintre cele două blocuri cu destinația de cămine pentru cadrele militare din garnizoană.

Implicarea arheologului a fost solicitată de un locotenent de la miliția orașului, Mircea Ionescu, care a murit în urmă cu aproximativ 10 ani, într-un accident, pentru a face o apreciere asupra vechimii osemintelor. Defuncții erau înhumați fără sicriu și în poziții atipice, la unii fiind descoperit și un inventar funerar sumar, constituit îndeosebi din mici accesorii vestimentare, cum ar fi nasturi cu inscripţia RPR, respectiv Republica Populară România. Avându-se în vedere că în unele clădiri din acel perimetru urban și-au avut în trecut sediul anumite instituții ale statului implicate în represiunea împotriva opozanților anticomuniști, și realizând că osemintele ar putea aparține unor victime ale regimului, după probabila informare a superiorilor săi, ofițerul de miliție i-a impus arheologului în termeni fermi să nu comunice niciodată cuiva ceea ce a văzut, cazul fiind astfel mușamalizat. Nu se cunoaște ce s-a întâmplat atunci cu osemintele dezvelite, dar se știe că forța de muncă folosită pe șantier era alcătuită din militari în termen.

Arheologul clujean a mai precizat că, obsedat de întâmplare, în cursul anului 2017, aşadar după 40 de ani, Richard Petrovschi s-a decis să facă public evenimentul, înaintând o sesizare la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe baza căreia instituţia bucureşteană a sesizat penal Parchetul Militar Teritorial Timişoara. Cele două instituţii, în colaborare, au deschis un dosar penal, astfel de crime fiind considerate crime împotriva umanităţii, ele fiind de competenţa exclusivă a Parchetelor militare, iar verificările în teren sunt făcute de echipele venite de la Bucureşti.

„În primele două campanii noi am depistat 13 morminte, dintre care trei comune, unul cu patru defuncţi, unul cu doi şi încă unul tot cu doi defuncţi, restul fiind morminte individuale. Toate scheletele care s-au recuperat în primele două campanii au fost duse pentru analiză la Institutul de Medicină Legală din Timişoara, unde s-a făcut o constatare relativă asupra vechimii lor, cum că ar data din urmă cu o perioadă cuprinsă între 50 şi 70 de ani. În două dintre morminte au fost descoperite două medalioane de pelerinaj, de factură catolică, însă acestea nu pot fi folosite pentru o datare exactă, pentru o restrângere cronologică a acestor gropi, neputând indica cu precizie datarea cronologică a acestora. Oricum, sunt din epoca contemporană, dar nu putem şti dacă sunt de dinainte de Al Doilea Război Mondial sau de după, ca să fie puse în relaţie directă cu perioada comunistă şi cu crimele Securităţii. E însă posibil să fie şi antebelice, dar atunci le poţi lega numai de activitatea Penitenciarului, pentru că gardul lângă care săpăm este, practic, limita de proprietate dintre fostul Penitenciar, actualmente Liceu tehnologic, şi spaţiul care, din 1944, este în administrarea Ministerului Apărării”, a mai spus Gheorghe Petrov.

Cel mai probabil, cele 13 morminte vor mai fi completate şi cu altele, care vor fi descoperite în şanţul aflat în curs de executare.

„În documentele Securităţii sunt pomenite nişte execuţii care au avut loc chiar în zona pe care noi o cercetăm. Este vorba despre foşti membri ai Rezistenţei anticomuniste din Munţii Banatului, care au fost condamnaţi la moarte, conform legislaţiei de atunci, şi au fost executaţi în această curte. Există, deci, cel puţin două execuţii oficial documentate din care reiese că îndeplinirea sentinţei s-a făcut exact în această curte. Sigur că te poate duce gândul că trupurile celor executaţi au putut fi îngropate aici, mai ales că avem şi gropi comune. Oricum, cercetările sunt în curs de desfăşurare, dosarul penal nu se va închide până când treaba asta nu se va lămuri. De asemenea, am mai obţinut informaţii că atunci, la sfârşitul anilor ’70, începutul anilor ’80, când s-a construit acest cămin pentru liceu, atunci când s-au săpat fundaţiile s-au găsit morminte, lucru care nu s-a cunoscut oficial în epocă. Noi am avut şansa să găsim un muncitor care a lucrat la acest bloc şi a depus mărturie în anul 2019. Asta înseamnă că acest spaţiu în care există morminte nu este doar aici sau sub blocurile unde au fost descoperite, ci şi sub clădirea alăturată, care este proprietatea liceului, a fostului Penitenciar”, a mai declarat arheologul clujean.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

fourteen + twelve =