Creator de conținut

Lumea jurnalismului post-adevăr e urîtă. S-au abandonat principiile jurnalismului clasic, încărcat de etică și deontologie, slujind exclusiv adevărul, aflat în slujba cetățeanului. Astăzi, jurnalismul a ajuns o hazna, în care sînt deversate, de-a valma, relații publice dezgustătoare, minciuni grețoase și manipulări terifiante. Ultimele, grosolane, utilizate în special de clasa politică mediocră și antinațională, sau savant construite, în timp, pentru a crea psihoze în masă. Presa ca afacere a triumfat în fața presei cu rol de deratizare socială. Jurnaliștii s-au îmbulzit la borcanul cu miere lăsat liber spre dedulcirea totală a mînuitorilor de condei transformați în lingușitoare animale de casă. Sigur, la această stare de fapt s-a ajuns și din cauza tot mai slabei pregătiri, o formație intelectuală precară, o crescută stimă de sine fără un fundament real, un EGO supradimensionat și… un caracter modelat în oglinda societății. Nu e de mirare că breasla se transformă radical, iar diriguitorii europeni încearcă să înlocuiască denumirea de JURNALIST cu cea de CREATOR DE CONȚINUT, denumire ce nu are nimic divin în ea! Aș spune că asistăm la tranziția de la articole cu discernămînt, la texte fără discernămînt.

În aceste condiții îmi pare imposibil ca în următorii 10 ani societatea românească să-și redobîndească decența și spiritul național, voința de a conta să fie mai sus decît supraviețuirea în anonimat, într-o lume tot mai bulversată de angoase și frici artificiale.

Sigur, sînt și excepții! Unele dintre ele notabile, dar marginalizate și amenințate, tot mai des, cu suprimarea. Mai nou, fizică! Tentativele de jurnalism liber prin care, așa cum spunea Orwell, să deranjezi prin articolele publicate, sînt puține și împinse în spațiul public de o generație de jurnaliști aflată în pragul vîrstei de pensionare. Poate sînt anacronici și nu țin pasul cu vremurile în care trăim! Dar hilarul, facilul, minciuna și lingușirea păstrează același tipar de la Gutenberg la Inteligența Artificială.

Cea mai mare manipulare mi se pare cea a încălzirii globale. Aici, dincolo de minciunile oficiale generatoare de profituri imense și tentația de schimbare a paradigmei economice globale, cel mai periculos mi se pare accentul promovat de creatorii de conținut, sau suporții de microfon: omul a creat această apocalipsă climatică, omul este chemat să o oprească. Un fel de Armaghedon, dar fără Bruce Willis! Dacă privești, fie și în treacăt, imaginea cosmică a planetei Pămînt și încerci să compari scara de referință, constați că omul este un NIMIC la nivel planetar. Doar aroganța noastră, care nu știu dacă vine din Biblie – înmulțiți-vă și stăpîniți pămîntul! –, ne face să ne imaginăm că sîntem importanți, la scara cosmică a existenței planetei. În ultimul timp, cercetătorii încearcă să se pună de acord asupra faptului că nu ne tragem din maimuță și nici nu sîntem primele ființe umane care au viețuit pe a treia planetă de la Soare. Apar dovezi că sîntem doar un alt ciclu al omenirii. Care va pieri și el, nu din prea mult Ferrari, ci pentru că fenomenele fizice, pe care le înțelegem puțin spre deloc, își urmează cursul firesc. Da, e o încălzire globală, dar ea nu e provocată de om! Iar accentul pe comunicarea apocaliptică ar trebui să cadă nu pe mașinile electrice – care iau foc pe vapoare –, ci pe măsurile de protecție a populației și a civilizației din care pretindem că facem parte! Asta ar trebui să facă mass-media! Nu cred, sînt convins de asta!

Din păcate, dispariția jurnalismului care-și punea întrebări ne conduce în postura de a lansa texte dramatice, dar departe de orice logică. Aș da exemplul unui text înseilat de un fost politician, activist de mediu, creator de conținut mufat la troaca cu bani a intereselor. Temperaturi fără precedent în ultimele câteva mii de ani. ”Posibil chiar mai mult, de ordinul a 100.000 de ani”. ”A sosit era fierberii globale”, este titlul notei pe care am primit-o în e-mail la sfîrșitul săptămînii. Fără background – regretatul Mihnea Vasiliu ar fi șters cu el pe jos! –, dar cu multă exaltare, creatorul de conținut, citînd presa londoneză, ne înștiințează că… am belit-o! ”Era încălzirii globale s-a încheiat și a sosit era fierberii globale”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, citat de The Guardian, după ce oamenii de știință au confirmat că luna iulie este pe cale să fie cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global.

Primele trei săptămîni ale lunii iulie au înregistrat deja temperaturi medii globale peste orice perioadă comparativă și, chiar înainte de a se încheia, reprezentanții Organizației Meteorologice Mondiale și ai Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al Uniunii Europene au declarat că este „extrem de probabil ca iulie 2023 să fie cea mai caldă lună iulie și, de asemenea, cea mai fierbinte lună cunoscută”.

Carlo Buontempo, directorul C3S, a declarat că temperaturile din iulie reprezintă o anomalie atît de mare încît oamenii de știință anticipează că recordul a fost doborît chiar înainte ca luna să se încheie. Dincolo de înregistrările oficiale, el a spus că înregistrările de date proxy pentru înregistrările climatice – cum ar fi inelele copacilor, nucleele de gheață – sugerează că temperaturile observate în această perioadă ar putea fi „fără precedent în istoria noastră în ultimele cîteva mii de ani”. Posibil chiar mai mult, „de ordinul a 100.000 de ani”, a spus directorul Serviciului Copiernicus, citat de Le Monde.

Și acum, vine strigătul de luptă al manipulatorilor: „Schimbarea climatică este aici. Este terifiant. Și este doar începutul”, a declarat António Guterres, referindu-se la informațiile experților. „Este încă posibil să se limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5 C și să se evite cel mai rău lucru al schimbărilor climatice. Dar numai cu o acțiune dramatică, imediată, împotriva schimbărilor climatice.” „Omenirea este pe un scaun fierbinte”, a mai spus Guterres, într-o conferință de presă, joi. „Pentru mari părți din America de Nord, Asia, Africa și Europa, este o vară crudă. Pentru întreaga planetă, este un dezastru. Și pentru oamenii de știință, este fără echivoc – oamenii sunt de vină. Toate acestea sînt în totalitate în concordanță cu predicțiile și avertismentele repetate. Singura surpriză este viteza schimbării. Schimbările climatice sînt aici, sînt terifiante și sînt doar începutul. Era încălzirii globale s-a încheiat; era fierberii globale a sosit.”

Secretarul general al ONU a cerut politicienilor să ia măsuri rapide: „Aerul este irespirabil, căldura este insuportabilă, iar nivelul profiturilor din combustibilii fosili și inacțiunea climatică sînt inacceptabile. Liderii trebuie să conducă. Gata cu ezitarea, cu scuzele, cu așteptarea ca alții să se miște primii. Pur și simplu nu mai este timp pentru asta.”

Că Guterres a transmis mesajul grupurilor de interese legate de energia alternativă, e clar! Ce nu e clar, de ce nu i-a cerut nimeni să simuleze o lume pe care și-o dorește foarte rapid. Înțeleg, din textul creatorului de conținut, care nu pune întrebări, doar consemnează și pune în pagină apocaliptic, că planeta își va reveni dacă taxele vor crește pentru companiile petroliere, dacă guvernele vor omorî vacile și ne vor pune impozite pe dioxidul de carbon emis în atmosferă, dacă vom merge cu tramvaiul sau dacă transportul maritim va fi supraimpozitat. Cu cît mai mulți bani taxați în Lumea cu Carbon, cu atît mai puține grade în termometre. Sigur, subvențiile pentru panourile solare vor crește exponențial și veganii vor avea locuri gratuite la cinema.

Acesta este un mesaj post-adevăr, lume în care faptele obiective sînt mai puțin importante în formarea opiniei publice decît apelul la emoție și la convingerile personale. Adevărul în sens factual contează mai puțin! Lume în care creatorul de conținut nu mai pune accentul pe coerență și rațiune, ci pe senzațional, indiferent de costuri. Iar acest fenomen are o influență concretă asupra felului în care ne reprezentăm și administrăm lumea. Munca jurnalistică pentru descoperirea adevărului a decăzut în toate formele sale. Căutarea adevărului, evaluarea faptelor, identificarea manipulatorilor și împărtășirea cunoașterii nu mai sînt niște atribute pozitive. Astăzi, să fii jurnalist e un lucru rău. E bine să fii creator de conținut! Încălzirea globală există, dar nu omul e cauza acesteia și nu omul o poate împiedica. Cel mult, poate încerca să se pună la adăpost și să supraviețuiască, să se adapteze. Pentru aceasta, avem nevoie, din nou, ȘI de jurnaliști! Într-o epocă post-fapte și post-adevăr promovată insistent de creatorii de conținut, putem foarte simplu să decădem ca specie.