Caransebeşul îşi aminteşte, peste un veac, de anul dezrobirii

Joi, 18 iulie, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului a avut loc lansarea cărţii „Oraşul Caransebeş în anul dezrobirii sale: 1919”, de Constantin Brătescu.

Volumul a apărut în contextul în care anul acesta Banatul trăieşte un moment istoric, echivalent cu cel prin care au trecut în 1 Decembrie 1918 Ardealul, Maramureşul şi Crişana, deoarece abia în vara anului 1919, datorită hotărârilor Conferinţei de Pace de la Paris şi ca urmare a eforturilor diplomatice întreprinse de Guvernul României, plus cele ale Consiliului Naţional Dirigent, şi Banatul s-a unit cu România.

Directorul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu, a vorbit despre felul în care s-a născut această carte. El a amintit că a purtat lungi discuţii cu Constantin Brătescu în timpul cât acesta a scris „Contribuţia românilor bănăţeni la Marea Unire”, dar şi mai târziu. „Acelei cărţi parcă îi lipsea ceva: nu explica de ce, odată cu 1918, grijile bănăţenilor persistă, în loc să ia sfârşit. Atunci, autorul a spus că ar fi bine dacă ar căuta în arhive, şi am pornit acest demers, cam la începutul anului, Constantin Brătescu făcând cercetări în arhivele din Lugoj, Timişoara şi Bucureşti, din păcate neavând acces la Arhivele Militare de la Piteşti, acestea fiind închise, deoarece se mutau într-o altă locaţie, acolo fiind sigur că ar fi găsit informaţii suplimentare vizavi de regimentele care au venit la Caransebeş. Asta însă se poate repara printr-o ediţie adăugită şi revizuită”, a spus Ioan Cojocariu.

Acesta a adăugat că volumul se vrea a fi un omagiu adus, peste un veac, celor care, atunci, nu şi-au pierdut nădejdea, nici chiar când au fost oprimaţi şi descurajaţi de Armata Sârbă de ocupaţie. Cartea – a mai spus directorul casei de cultură – încearcă să explice de ce a fost atât de acută problema Banatului şi la Conferinţa de Pace de la Paris, ce a îndurat populaţia cu această ocazie, cum s-a ieşit din această situaţie, prezintă oamenii de seamă ai acestui loc, cuvântările înflăcărate rostite atunci, extrase din periodicele acelor ani. „Cartea merită să fie adusă acasă, citită şi privită aşa cum ne uităm, cu încredere, la o candelă”, a adăugat Ioan Cojocariu.

Casian Ruşeţ, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului, a spus că instituţia pe care o reprezintă a avut privilegiul de a scoate de sub tipar, la propria tipografie, această carte importantă pentru oraş, dar şi pentru Banatul Montan. „Este o lucrare care ilustrează jertfele tuturor celor care s-au implicat pentru ca administraţia românească să se instaureze în Banat, pentru ca cetăţenii din această parte de ţară să dobândească un sens românesc, iar această carte surprinde pe deplin perioada anului 1919. Fără îndoială că cele 11 capitole, însoţite de cele 25 de ilustraţii, sunt structurate în aşa fel încât cititorul poate parcurge cu ajutorul filelor acestui volum o pagină de istorie concentrată, pe de-o parte, şi foarte bine articulată, pe de altă parte. De aceea, cred că această lucrare este importantă pentru bănăţeni, pentru istoriografia Banatului, şi poate să fie, pentru alţi istorici, un imbold de a scoate la lumină perioade scurte din istoria României şi, implicit, din istoria Banatului, perioade care ne învaţă, o dată în plus, cât de importantă este valorificarea istoriei naţionale pentru viitorul nostru şi al urmaşilor noştri”, a mărturisit părintele Ruşeţ.

„Cartea pe care eu am dedicat-o acestui eveniment, circumscris tuturor evenimentelor din anul 1919, cuprinde nu numai intrarea trupelor române în Banat. M-am oprit asupra administraţiei, care a fost foarte complicată, m-am oprit asupra învăţământului, asupra lipsei de personal, asupra evenimentelor culturale, iar ultimul capitol al cărţii l-am dedicat alegerilor parlamentare din noiembrie 1919, când Caransebeşul a trimis trei reprezentanţi în primul Parlament al României Mari. Este vorba despre Episcopul Miron Cristea, senator de drept, de Filaret Musta, senator în Circumscripţia Caransebeş, şi de Iosif Traian Badescu, ales deputat în Cercul Orşova. Cartea se înscrie în ciclul de evenimente care s-au declanşat încă de anul trecut, în decembrie, la Timişoara, fiind organizate de către Academia Română şi continuate anul acesta cu acţiunile de luna trecută de la Timişoara şi Caransebeş, şi sunt un omagiu adus înaintaşilor, celor care, în anii premergători Marii Uniri şi Unirii Banatului, s-au jertfit pentru o cauză naţională, pentru făurirea României Mari”, a spus autorul volumului lansat.

Manifestarea de joi a fost organizată de Episcopia Caransebeşului, Primăria municipiului şi Casa de Cultură „George Suru”.