Anul European al Căilor Ferate a fost marcat la Caransebeş

Tigla - cai ferate

După ce, anul trecut, în luna decembrie, Parlamentul European a aprobat propunerea Uniunii Europene de a declara 2021 ca Anul European al Căilor Ferate, pentru a promova utilizarea mai frecventă a trenurilor, care sunt un mijloc de transport sigur şi ecologic, luni, 10 mai, Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa au organizat la Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeş o dezbatere având ca temă istoria căilor ferate din Banatul Montan.

La manifestare au participat oameni de cultură din Reşiţa şi municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului, reprezentanţi ai Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, ai Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, ai Episcopiei, dar şi iubitori de cultură şi istorie.

„A devenit o tradiţie ca în fiecare an, în jurul datei de 9 Mai, Ziua Europei, Forumul Democratic şi Asociaţia de Educaţie a Adulţilor să marcheze un eveniment. Astfel, în perioada 1-11 mai, am organizat mai multe evenimente, dedicate rutelor importante de căi ferate din Banatul Montan. O acţiune importantă în cadrul acestui şir de manifestări are loc la Casa de Cultură din Caransebeş. Marcând acest eveniment, ne-am gândit să realizăm şi să emitem şi câteva plicuri filatelice, privind rutele importante din judeţul nostru, atât pe cele istorice, cât şi pe cele mai noi, în ceea ce priveşte transportul pe calea ferată în Caraş-Severin”, a spus Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democratic şi al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor.

Istoricul caransebeşean Constantin Brătescu a reamintit rolul jucat de caransebeşeni şi de acest oraş în reţeaua de căi ferate din Banatul sfârşitului de secol XIX.

„Caransebeşul, aşezat foarte bine pe căile de comunicaţie rutieră importante, simţea nevoia alipirii lui şi la căile ferate. Astfel, s-a început pregătirea construirii căii ferate Timişoara – Orşova – Vârciorova, lucrul derulându-se pe etape, începând în anul 1868, printr-o primă intenţie, un protocol şi un program din 1872, şi prin începerea lucrărilor la calea ferată propriu-zisă, în 1874, după încheierea alianţei pe această temă dintre Imperiul Austro-Ungar şi Statul Român. Calea ferată dintre Timişoara şi Caransebeş, aşadar primul tronson, în lungime de 98 km, a fost dată în folosinţă în 23 octombrie 1876 şi electrificată începând din data de 30 septembrie 1975, iar cel de al doilea tronson, dintre Caransebeş şi Orşova, de 89 km, la 20 mai 1878, fiind electrificat în 10 septembrie 1971, iar după încă un an s-a făcut şi joncţiunea dintre Orşova şi Vârciorova, legând astfel căile ferate din Banat, din Austro-Ungaria, cu cele din România, facilitându-se astfel intensificarea relaţiilor comerciale, dar, în acelaşi timp, şi un schimb mai rapid şi o mutare mai rapidă a românilor bănăţeni către Regat şi din Regat către Banat, în acest spaţiu naţional pe care îl cunoşteau deja foarte bine şi îl prefigurau şi din punct de vedere al transportului feroviar”, a spus Constantin Brătescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − one =