14 milioane de euro pentru reabilitarea muzeului din Caransebeş

muzeu Caransebes

Într-o conferinţă de presă comună, susţinută împreună cu Dacian Rancu, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Cornel Galescu, consilierul personal al preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin pe probleme de turism, sport, cultură, educaţie şi mediu, a vorbit despre proiectele care vizează instituţia din municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului. O prioritate pe agenda Consiliului Judeţean – a spus Cornel Galescu – o reprezintă clădirea muzeului, respectiv reabilitarea ei şi îmbunătăţirea condiţiilor necesare funcţionării acestuia.

„Această clădire este foarte veche, ea fiind construită undeva în jurul anului 1750, şi bineînţeles că, de-a lungul timpului, s-a degradat şi, cu fiecare an care trece, costurile necesare vor fi tot mai mari. Astfel, am conştientizat faptul că trebuie să ne îndreptăm imediat atenţia asupra reabilitării şi îmbunătăţirii condiţiilor termice, şi nu numai. Am reuşit să găsim o linie de finanţare pe PNRR – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi trebuie să spun că şi în trecut a existat o atenţie vizavi de acest subiect, s-a lucrat la un proiect similar, pentru care însă la momentul respectiv nu au fost identificate căi de implementare. Sperăm noi ca, de data aceasta, să putem să găsim înţelegere şi finanţare. Atunci când vorbim de reabilitare, mă refer la partea termică, la instalaţia electrică, la sistemul pluvial, pentru că sunt foarte multe aspecte care au fost neglijate până acum, dar care nu mai pot fi lăsate aşa”, a spus Cornel Galescu.

Suma totală la care se ridică aceste lucrări este de 14 milioane de euro, cofinanţarea din partea Consiliului Judeţean fiind de 2 la sută.

Dacian Rancu a declarat că cel mai mare pericol pentru clădirea care adăposteşte muzeul este igrasia, urmată de mirosul neplăcut. „În plus, clădirea s-a înclinat pe o parte, la contraforţi, spre stradă, se vede cu ochiul liber, şi nu doar din cauza factorilor naturali, şi dacă mai stăm mult aşa o să ne cadă în cap acoperişul, care nu am găsit în acte când a fost reparat ultima dată. Tot cârpim, cârpim, dar degeaba, că nu mai avem ce cârpi. Clădirea, fiind construită pe o zonă mlăştinoasă, e aşezată pe o fundaţie de bârne de lemn peste care s-a pus piatră, ea fiind protejată la cutremure, dar s-a şi afundat, se vede diferenţa în fotografiile de la sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, şi cele de acum, se observă nivelul la care erau ferestrele. Trebuie, deci, neapărat făcută o reabilitare”, a mai spus managerul muzeului.

Pe viitor, Dacian Rancu nu exclude ideea unor expoziţii virtuale, recent chiar având discuţii cu o firmă, în acest sens. „Mai mult, ni s-a propus şi o vizualizare virtuală contra-cost. Se pare că aşa se procedează acum, ni s-a dat ca exemplu ce se întâmplă la muzeele din Târgu Mureş şi Cluj, există bilete virtuale. De pildă, o avem pe împărăteasa Sisi în expoziţie, o vedem virtual, dar dacă vrem mai multe informaţii despre ea dăm click, dar plătim 15 lei, cu date despre ea în trei limbi, română, engleză şi, la ea, eventual maghiară, dar avem şi germană. Mi s-a părut o idee bună, dar să vedem dacă vom avea clienţi la această expoziţie. Cel care ne-a propus asta spune că acest tip de acţiuni au succes în Europa”.

La rândul său, Cornel Galescu a adăugat că asemenea tururi virtuale sunt avute în vedere şi la Consiliul Judeţean, care are un proiect mult mai larg, însă pe linie turistică, acesta urmând să vină în întâmpinarea celor care nu au capacitatea sau posibilitatea de a se deplasa ori sunt persoane în vârstă.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

8 − 4 =